Sistemul trebuie schimbat din temelie
Episodul 13 · 1 iulie 2026 · 1h 15min · invitat: Mihnea-Andrei Șerban
Sistemul de justiție din România se apropie de un blocaj instituțional, iar acest episod pornește de la cauzele lui de fond: dosare penale care ajung la primele audieri abia după un an și riscă prescripția, cauze urgente precum evacuările sau ordonanțele președințiale judecate în doi-trei ani și un model de formare comună a procurorilor și judecătorilor care pune sub semnul întrebării obiectivitatea. Lucian Popescu stă de vorbă cu Mihnea-Andrei Șerban — avocat, profesor și co-fondator al proiectului de educație juridică „Lege și tocmeală” — despre reforma magistraturii, despre cele trei arhetipuri de avocat în era digitală și despre de ce sinceritatea, nu spectacolul, rămâne cheia profesiei.
Despre ce vorbim
Idei principale
- ▸Justiția penală ar trebui să funcționeze cu celeritate, dar în practică multe dosare ajung la primele audieri după un an și riscă prescripția — un sistem descris în episod ca fiind la un pas de colaps.
- ▸Formarea comună a procurorilor și judecătorilor în cadrul INM ridică întrebări despre obiectivitate; o soluție discutată este un corp unic de magistrați-judecători, procurorii fiind organizați separat (la MAI sau ca un corp al avocaților statului).
- ▸În mediul online există trei arhetipuri de avocat — cel „sub radar” care refuză digitalul, „influencer-ul” și „gambler-ul” — fiecare cu vulnerabilitățile lui, motiv pentru care invitatul propune un cod de etică pentru marketingul juridic online.
- ▸AI-ul nu înlocuiește avocatul într-o profesie reglementată; folosit corect, funcționează ca un paralegal care informează cetățeanul și îl poate îndruma obiectiv către avocați, după specializare și zonă geografică.
- ▸Avocatul are obligații de diligență, nu de rezultat, și este ținut de onorarii minimale; cine nu își permite un avocat poate apela la serviciul de asistență juridică din oficiu de la barou, unde beneficiază de un avocat pe cheltuiala statului.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că justiția din România se apropie de „colaps”?
În episod, colapsul este descris ca un blocaj instituțional în care volumul de dosare depășește capacitatea instanțelor: cauze penale ajung la primele audieri după aproximativ un an și riscă prescripția, iar cauze urgente precum evacuările sau ordonanțele președințiale pot fi judecate abia peste doi-trei ani.
Care sunt cele trei arhetipuri de avocat în mediul online?
Invitatul le descrie astfel: avocatul „sub radar”, care nu se adaptează digitalului și trăiește din recomandări; avocatul „influencer”, care creează conținut pe mai multe platforme și își asumă riscurile expunerii; și avocatul „gambler”, care folosește platformele fără preocupare pentru deontologie sau imagine. Fiecare are propriile vulnerabilități.
Poate un chatbot generalist să înlocuiască avocatul?
Nu. Avocatura este o profesie reglementată, iar un motor de căutare cu AI nu poate da o soluție juridică — în România, soluția o dă doar judecătorul sau, în arbitraj, arbitrul. Folosit corect, AI-ul are rol de paralegal: informează cetățeanul și îl poate îndruma obiectiv către avocați, în funcție de specializare și de zona geografică.
De ce nu lucrează avocații gratuit doar pentru că li se cere pe rețelele sociale?
Avocații sunt ținuți de onorarii minimale stabilite de UNBR, iar munca gratuită presupune un mecanism special, cu aprobarea decanului de barou. Cetățeanul care nu își permite un avocat poate apela la serviciul de asistență juridică din oficiu de la fiecare barou, unde beneficiază de un avocat pe cheltuiala statului.
Ce înseamnă că „nu există părți adverse” în dreptul familiei?
Invitatul explică regula lui: în dreptul familiei părțile nu sunt adversari, ci au același interes superior al minorului. El ilustrează cu un caz în care conflictul dintre părinți, întreținut de fapt de copil, a dus la un dosar penal pentru minor — un semnal că, în astfel de cauze, protejarea copilului contează mai mult decât câștigarea disputei.
