Discuție cu Andra Stelian

Lucian: Artiștii când sunt pe mai iau în calcul nimic și nu îi mai interesează Producatorul i-a registrat numele de scena la OSIM, fara ca el sa stie, si apoi i-a cerut, o suma super mare de bani, sa-i dea numele

Andra Stelian: mi-e teamă că Jador n-a avut încotru decât să se conformeze cu situația în care a

Lucian: producătorul face mult mai multă muncă decât

Andra Stelian: Am văzut piese care aveau 10 autorii. Erau 3 textieri, 4 compozițiori și 3 deepfake-ul te pune în niște situații cu caracter sexual sau imaginea ta induce în eroare

Lucian: Eu, prietenii mele sau sosurorii nu i-aș mai recomanda să posteze poze în costum de baia sau de la plaja sau de la piscină pe social protecției proprietății intelectuale în România, într-un singur

Andra Stelian: Cred că fragil e cel mai bun cuvânt care poate descriere proprietatea intelectuală în

Lucian: Bine venit la podcast-ul Legea pe Șleau. Sunt Lucian Popescu și de peste 2 ani implic tehnologia în domeniul juridic. Astăzi avem o invitată specială, spun așa, doamna Andra Stelian, doamna avocată e specializată pe proprietatea intelectuală, pe drepturi de autor, înregistrarea mărcilor la nivel național sau european E activă și ea pe social media, deci știe din interior cum funcționează lumea O să discutăm și despre cum AI-ul îți poate crona vocea și multe alte lucruri. Doamna Andra, proprietatea intelectuala. E un domeniu destul de rar in Romania. Cum ati ajuns

Andra Stelian: așa cum ai spus și tu și cum îmi placeși mie să spun, lucrez cumva la intersecția dintre drept și industriile creative. De multe ori treaba asta nu e deloc ușoară în sensul care soluțiile clare vin foarte greu pentru că domeniu e destul de complex. imediat după ce am facultatea, fost la un interviu la o casă de discuri, unde am și lucrat ulterior. crearea de conținut mă ajută să vorbesc pe limba clienților, antreprenori și sau arțiști, pentru că fiecare video trebuie făcut astfel încât limbajul să fie accesibil și mai puțin juridic, încât oricine se uită să-și dea seama rapid dacă și cum îi se aplică informațiile pe care eu le dau în acel

Lucian: Cred că aici e cea mai mare lipsă, să spun așa, între justițiabili și profesioniștii în domeniul juridic. Limbajul acesta care, În spate, dacă începi să înțelegi termenii, o să observi că nu e de fapt așa de complicat. Dar pentru un om care nu are studii în domeniu, sună ca așa cum ați vorbit în limba chineză, să fiu sincer. Și de asta am și făcut podcastul ăsta. Vreau să descălceasc puțin termeni ăștia pentru oamenii care ne ascultă. Voiam să vă întreb cum sunt clienții care vin la dumneavoastră. Nu știu, descoperă cei mulți prea târziu problema sau... Dați-mi un profil clasic al clientului care intră pe ușa cabinetului dumneavoastră, până la urmă.

Andra Stelian: Având în vedere că mă adresez pe deoparte industriilor creative artistilor și pe de altă parte a întrepreneurilor care au business-uri dintre cele mai diverse, nu știu, de la producție de încălțăminte sau accesorii până la ceva mai tehnic cum ar fi utilaje, profilul clasic al clientului diferă în funcție de aceste două aspecte. spun așa un fel de etichetă, o caracteristică generală, aș spune că majoritatea își dau seama mult prea târziu de ce au nevoie în domeniul ăsta, pentru că mulți dintre ei se focusează să crească business-ul, de exemplu, pe care laușa sau să-și creeze un nume. Ca artist muncesc, se ocupă de treaba asta și lasă la urmă sau de multe ori chiar uită cu totul cât de importantă este. în partea asta de protecție juridică a brandului sau a numelui. Recent am discutat cu un client care mi-a spus că a primit o notificare prin care îi se cerea să nu mai folosească denumirea firmei lui, practic, nu cea înregistrată la registru comerțului, dar numele comercial al brandului. Asta după ce el o folosea deja de cinci ani. Alcineva a venit să îl notificase să înceteze folosința pentru că și înregistrase acea persoană marca și beneficia de protecție juridică. În punctul ăsta oamenii vin și caută o soluție magică care să îi salveze și să fie ceva wow și dacă se poate instant. Însă, cumva, din păcate soluțiile lor sunt limitate și mai mult și mult mai costisitoare ca

Lucian: Sunt in barca lor, De exemplu, dacă luăm cazul artistilor, sunt o grupă vulnerabilă din punct de vedere juridică, aș spune așa, pentru că un artist, știi, poate nu ia în calcul cele mai concrete task-uri de care are nevoie ca să se protejeze juridic sau... Cum să spun? Un artist e un artist, ia tare mult în calcul... El crează, nu ia tare mult în calcul să depună nu știu ce hârtii la... știu ce instituție. Poate programul artiștilor diferă. Ei sunt poate mai activi noapte atunci, au inspirație mai multă. Sunt foarte puțini arhisti în toată lumea, doar în România, care cumva sunt și antreprenori în același timp. Și chiar vreau să apăsăm mai mult pe discuția asta de proprietate intelectuală, până la urmă, pentru că sunt nn cazuri și la noi în România, j'ador sau cine a mai fost, în care practic artistul, care până la urmă el creează piesa, pierde drepturile de autor, implicit bani, implicit... capacitatea de a-si folosi propriul nume de scena, sa zic asa. Sunul super academic, proprietatea intelectuala, dar daca stam sa ne gandim, pana la urma e peste tot, de la un logo de pe o perete de la o cafèrina aia, pana la, cum am spus, melodia pe care o pui pe TikTok sau... cine stie ce... culori folosite de un brand de cartier sau un serial de cartier cum ați putea să le explicați oamenilor de ce ar trebui să le pese de proprietatea intelectuală și două tips and tricks pentru ei cele mai de bază

Andra Stelian: Da, ca să mă leg puțin și de ce spuneai anterior, într-adevăr oamenii din industriile creative funcționează puțin diferit în sensul în care se acsează mult mai mult pe partea de a crea lucruri frumoase decât pe partea de acte și orice altceva care înseamnă administrativ sau logistică. Asta e normal și eu le spun mereu clienților mei, nu e treaba voastră să vă bateți capul cu actele. Aici, tocmai că intervin oamenii caminei, avocații sau persoanele care se descurcă și contabilii, că și ei cumva au de afacere și cu artești, în ideea în care lăsați-ne pe noi să ne ocupăm de lucrurile astea și voi ocupați-vă de ceea ce vă pricepeți, respectiv de creație. Ca să mă refer la proprietatea intelectuală, că spuneai că sună academic, da, aia pe cât de academic sună, cumva pe atât de comune sunt motivele pentru care oamenilor ar trebui să le pese de ea. De exemplu, o să-ți dau două, cred eu, cele mai importante motive pentru care ar trebui să le pese. Pe de-a parte, cred că oricui ar trebui să-i pese de munca lui de ani de zile și de faptul că... ea poate fi ștearsă efectiv cu un burete printr-o notificare și poate fi pus și în situația de a construi de la zero notorietatea unui brand care poate a fost construit în ani de zile de muncă și de sacrificii. În al doilea rând cred că ar trebui să pună cumva în balanță costul lor în registrării unei mărci. și să se gândească că el e infinit mai mic decât costul unui rebranding sau mai rău al unui proces. Da, oamenii ori să vină și ori să spună, mi-ai trimis o notificare, gata, îl dăm în judecată că eu am folosit de nu știu cât timp, ok. Putem discuta aici puțin despre anterioritate, adică despre faptul că acea persoană folosise înainte marca sau denumirea. dar asta nu garantează nimic în instanță și nici eu și nici un alt avocat nu poate garanta succesul într-un eventual proces în instanță, pentru că un proces în sine depinde de foarte mulți factori și atunci cumva în loc să stai o perioadă lungă de timp cu sufletul la gură și să dai niște banii mult mai mulți decât dacă ți-ai înregistrat o marcă, mai bine faci ce trebuie făcut de la început.

Lucian: Chiar mi-a sărit o întrebare în minte acum. Să luăm un caz concret. Un SRL folosește o denumire și un logo timp de 2-3 ani, să spunem. Încearcă să-și înregistreze marca, i se respinge și apoi peste 5 ani urmează să apară cineva cu același nume. Ce se întâmplă în situația asta? Poate acel cineva care a apărut ulterior să mai încercă să depună pentru a-și înregistra marca o dată respinsă de mine?

Andra Stelian: Acum e greu să-ți dau un răspuns fix pe exemplul ăsta și îți spun și de ce. Odată trebuie să știu de ce i s-a respins marca pentru că marca în sine trebuie să îndeplinească niște condiții ca să fie admisă. Dacă ea e prea comună sau prea descriptivă și nu are elemente de creativitate și mi-a răspins o mie, sunt șanse de 99 % să-ți o respingă și ție. Dacă vorbim strict de aceeași denumire de exemplu. Pentru că din nou nici la tine nu va îndeplini condițiile

Lucian: ⁓

Andra Stelian: Deci asta nu prea se poate, se poate doar in masura in care a fost respinsa de exemplu pentru ca nu ai platit taxele sau ti-au pus ei in vedere ca mai au nevoie de anumite informatii si tu nu le-ai trimis la timp si atunci ti-au respins cererea. Aici se poate intampla ce ai spus si da, tot aici intervine drepturile anterioare, adica anterioritatea mercii in sensul in care daca cealalta persoana a înregistrat o marcă și tu foloseai deja denumirea, poți face o acțiune în instanță prin care să cere anularea mărcii, dar repet, aici deja intrăm pe un teren cu foarte multe necunoscute, în care nu poți garanta nimic nici eu clientului, nici clientul nu poate ști sigur. Au fost cazuri în Jurisprudența din România unde s-au anulat mărcii deja înregistrate de către instanță. Doar că de multe ori mai puțin pe partea asta de anterioritate și mai mult au mizat pe partea de reacredință în sensul în care tu erai vecinul meu de magazin, aveam amândoi magazine, tu erai o stradă mai încolo și deși știai că pe mine mă cheamă la colț RL sau mă rog doar la colț, magazinul din colț să zicem, tu te-ai dus și ai înregistrat marca la colț. Adică cu bună, cu reacredință de fapt ai făcut lucru asta cumva ca să... Nici nu știu cum să spun... să îmi faci mie un rău. Dar repede, sunt foarte multe elemente care sunt necunoscute, practic. E ca la o problemă de matematică cu A, C, D. Deci, în instanță... Și instanța în sine nu e neapărat...

Lucian: A, ințe. Exact, înțeleg.

Andra Stelian: soluția magică și nici ceva ce te scoate din orice problemă indiferent. Eu îmi încurajez clienții și recunosc că eu însă sunt adepta prevenției decât a reparării și încerc pe cât posibil să nu se ajungă în instanță pentru că e mult mai bine și pentru client care nu va avea costurile de onorariu

**Mhm.

Andra Stelian:** de instanță și eventual va avea niște costuri de consultanță. Și ca timp, că mănâncă timp și pentru client, și pentru mine, ți-am zis, nu știi la ce să te aștepți, adică știi în principiu la ce să te aștepți, doar că nu ai nicio garanție.

Lucian: Aș vrea să începem cu baza și să explicăm puțin atât mie cât și oamenilor, până la urmă, care e diferență, de exemplu, dintre drepturi de autor și marcă, că tot am discutat acum, pentru că oamenii confundă. Eu am un logo, am, nu știu, un nume de firmă. Ce e protejat mai exact sau ce mi-am registrat eu? Marca, am drepturi de autori pe logo, cum funcționează? E puțin sketchy

Andra Stelian: Ca să-ți răspund întrebarea ce am eu, ai și de una și de alta. Ai și drepturi de autor și ai posibilitatea să ai și o marcă înregistrată. Dacă mergem pe exemplul tău cu logo, pe de o parte vorbim de drepturile de autor, adică drepturile asupra creației logo-ului. Dacă tu l-ai desenat, tu l-ai conceput de la zero. Iar aici trepturile de autor sunt ale tale, fara sa fie nevoie sa le inregistrez undeva sau sa documentezi orice legat de chestia asta. Daca tu vrei ca acel logo sa-ti fie o imagine recognosciabila firmei, sa te stie lumea ca brandul X are logo Y, putem sa dam un exemplu. Coca-Cola, toata lumea recunoaste sigla de la Coca-Cola sau de la Adidas sau de la Nike. pentru ca tu să ai drepturile exclusiv de a folosi acest logo intervine în registrarea mărcii. Tu te vei duce cu acel logo și îl vei înregistra fie la nivel național la OSIM de exemplu, la Oficiu de stat pentru invenții și mărci, fie la EUIPO, care este organismul similar, OSIM doar că la nivel european, sau la WIPO, unde vei avea protecție la nivel internațional.

**Mhm.

Mmhm.

Andra Stelian:** Da, știu că s-ar putea să zică lumea de ce să-l mai înregistrez ca marcă dacă eu oricum am drepturile de autor asupra logo-ului, că eu l-am creat. Aici o să intervin și o să zic că dacă vrei să-l folosești liniștit și exclusiv, e mult mai ușor să dovedești proprietatea unei merci prin certificatul ei de înregistrare decât să dovedești că tu de la zero ai creat acel logo.

Lucian: Drepturile de autor sunt pentru creația în sine, iar marca este On Top Of It. Ar vrea să ne explici puțin și de denumirile astia super pompoase, Osim, Euipo și-ar menționat una. De ce dacă... WIPO, exact De ce dacă eu vând doar o România, de exemplu, aș avea un avantaj să o registrez la EUIPO sau la WIPO Cum funcționează partea asta?

Andra Stelian: Whitehall Da, cred că întrebarea asta nu are un răspuns închis. pentru că depinde cum și ce vizi. Dacă vizi, de exemplu, Pantof la magazinul din colțul blocului înregistrarea mărcii în România, adică la OSIM la nivel național, e mai mult decât suficientă. Dacă însă vizi diverse alte lucruri prin platforme de genul Emag sau Amazon sau orice alt marketplace și... clientii tăi sunt și din afară a țării sau se fac livrări europene, atunci te duci către European Union Intellectual Property Office, adică EUIPO, scris ca și acronim. Dacă cumva ești sau planuiești să te extins, nu știu, la nivel internațional, atunci... și de vrei să depășești cumva granițele Europei, va trebui să te duci la WIPO, care e organismul la nivel internațional care se ocupă de înregistrarea mărcilor și prin care tu vei avea protecție juridică asupra mărcii în toată lumea, practic. Dacă... Depinde. Te-am zis e foarte greu să-ți dau un răspuns în chesti pentru că deprinde foarte mult de ce faci tu exact, ce vrei tu să faci cu produsele alea sau ce faci cu firma ta.

Lucian: Mhm. Da, deci putem spune că WIPO e tăticul lor, acolo dacă ai înregistrată marca nu prea ar trebui să mai ai probleme global. Mă gândesc că aici vorbim deja despre brand-uri globale, acestea au cel mai mare interes să și înregistreze global logo-ul până la urmă și marca.

Andra Stelian: Da. De multe ori e inutil pentru micii antreprenori sa faca asta si din punct de vedere al costurilor si avand in vedere, poate, specificul business-ului lor. Cred ca OSIM-ul sau celmulte WIP-ul ar trebui sa fie suficiente.

Lucian: Chiar am văzut că unuia ropearna alocă fonduri pentru treaba asta în 2026. Puteți să ne spuneți concret cum putem aplica sau dacă aplică cineva din România la programul ăsta?

Andra Stelian: Da, într-adevăr e un program care se derulează până în decembrie 2026, am mai fost și în anii anteriori. Procesul de aplicare e mai mult sau mai puțin complex. Ideea e să-ți faci un cont pe un site destinat al Uniunii Europene și să completezi acolo informațiile solicitate. În principiu, trebuie să știe oamenii că poți să aplici dacă ai un IMEM, adică... o firmă mică care e înregistrată într-o țară din Uniunea Europeană, dacă ai mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro. De asemenea cred că mai e bine de menționat că acest grant, acest voucher, e de 75 % din costurile oficiale, dar nu poate depăsi 700 de euro.

**Mm-hm.

Andra Stelian:** Tot legat de acest grant, ca lumea cumva crede ca aplice acolo si gata mi-au dat banii si apoi eu am bani sa-mi inregistrez marca, lucrurile nu funcioneaza cam chiar asa pentru ca acel fond, in primul rand, acelasi pentru toate statele Uniunii Europene, asta inseamna ca banii se termin in rapid. Iar in al doilea rand tu aplici pentru fond, primesti accept, tu ti se spune acolo cati bani urmeaza sa ti se dea, doar ca tu ulterior aplici pentru marca, platesti din buzunarul tau taxele pentru acea marca si abia apoi ti se returneaza banii. Deci nu e ca nu imi trebuie niciun bani ca imi da uie, banii e ca aplici mai intai, dar ei verifica daca tu esti elegibil si apoi... îți rambursează banii după ce tu deja ai plătit taxele de marcă din banii tăi.

Lucian: Să vorbim despre muzică Și aici o să iau un exemplu pe care toată lumea îl știe. Cred că e vorba de... Cazul Jador, omul e super cunoscut in Romunia pana la urma, cred ca orice roman il stie mai mult sau mai putin. Producatorul i-a registrat numele de scena la OSIM, fara ca el sa stie, si apoi i-a cerut, o suma super mare de bani, sa-i dea numele inapoi. A fost super naspa, i-a sters toate melodiile de pe YouTube de Craciun, omul cred ca a perdut super multi bani si super mult rici, in primul rand. Explica-ne putin Cum e posibil să îi fi luat altcineva numele lui de scenă? Și-a pierdut propriul nume, practic.

Andra Stelian: Da, deși pare ireal, incredibil, se poate să pățește asta, cel puțin în primă fază. Acum hai să-ți explic puțin și de ce. O să trebuiească să ne întoarcem la discuția anterioră legată de Mărci, pentru că și numele de scenă al artistului din punct de vedere legal este tot o marcă și pentru ea contează cine a înregistrat-o primul. E adevărat că, așa cum ziceam și mai devreme, această marcă poate fi anulată în instanță, dar până să te dezmedicești cu instanța și până instanța să dea o hotărăre definitivă, mi-e teamă că Jador n-a avut încotru decât să se conformeze cu situația în care a ajuns. El are în procesul ăsta de înregistrare al mărcii De la data depunerii marcii, de când primești numărul de înregistrare ai două luni în care tu cu cel care ai depus o trebuie să aștepți ca alții să vină să depună opoziția, adică să facă contestație, să vină să spună, nu-mi convine că uite, ăsta e numele meu și l-a înregistrat el și nu eu. Aici intervine iarăși, poate puțin...

**Mm-hm.

Andra Stelian:** Neștiința oamenilor, aceste mărci când sunt depuse spre înregistrare se publică într-un buletin de proprietate intelectuală unde oricine poate să verifice practic dacă e vreo marcă care i-ar putea încălca lui drepturile sau munca. Ok, sunt sigură că nici Jador și nici alți artești sau alți antreprenori nu stau toată ziua bună ziua și verifică dacă marca lor e înregistrată, doar că Jador... E un nume mare la noi în România de ceva ani. Cumva tocmai... neștiința sau faptul că nu a avut în preajma lui oameni care să-l îndrume l-a adus în această situație și atunci până... probabil nu am verificat, sincer, dar există o mare șansă să fie deja un proces pe rolul instanțelor pentru Marc Ajador pentru că mă îndoiesc a lăsat o baltă și a stat...

**Mm-hm.

Mm-hm.

Andra Stelian:** cu minte să-i se întâmple asta în continuare. Doar că din păcate, în primă fază, da, a pierdut niște bani, nu mai spun de nervi, frustrare și alte lucruri.

Lucian: Oricum, vreau să mă pun și în poziția producătorului, până la urmă, pentru că de multe ori poate producătorul face mult mai multă muncă decât artistul, artistul se prezintă cu mâinile în buzunar și se duce la microfon și înregistrează și atât, iar el se ocupă de, producătorul se ocupă de toată partea de promovare, colaborări, etc., cea fi în obiectul muzicii și cumva... Nu văd neapărat ca pe o reavăință ce a făcut producătorul. Până la urmă e și munca lui în acel brand, în acea imagine. Poate chiar el a construit-o, poate chiar el a venit cu ideea cu numele. Acum și, cum să spun... Artiștii când sunt pe val nu mai iau în calcul nimic și nu îi mai interesează nimic. Știți la ce mă refer la modul că...

Andra Stelian: Da, se interesează mai puțin de partea tehnică, practică a lucrurilor.

Lucian: Exact. Exact, exact. Asta vreau sa spun. Mi se pare asa... E foarte gri si oricum nu stim noi toate datele problemei, dar nu m-as arunca sa pun cenusa in cap uneia dintre parți. Cred ca e o zona gri acolo si cine stie ce intelegere au fost si intrecuta intre ei in privat. Si asta conteaza super mult.

Andra Stelian: Exact, tocmai de asta am spus că probabil va interveni instanța și va tranșa problema care va avea în cele din urmă toate datele și va lua o decizie conformă cu realitatea și cu ce există în practică. Pentru că așa să ne dăm cu părerea, putem, eu o să țin cu jadură, tu să ții cu producătorul sau invers, dar nu e deloc productiv în sensul în care nu știm toate datele, dar da, la o primă strigare, Se poate întâmpla și se pot întâmpla și lucruri de acest fel.

Lucian: Aveam notat aici niște denomiri foarte pompoase și vreau să aflu ce înseamnă. E vorba de UCMR-ADA, CREDI-DAM și UPFR. Sunt ceva organismi care colectează drepturi în România, dar cred că nimeni nu știe despre ce înseamnă ele și de la ce vin aceste abrevieri. Ne puteți explica?

Andra Stelian: Da, sigur. Hai să le luăm pe rând. Spuneai de UCMR. UCMR-ul se ocupă de protejarea drepturilor de autor într-un limbaj artistic, adică cine a scris piesa, linia melodică, versurile, cine a făcut aranjamentul. Mai departe, Credidam se ocupă de drepturile conexe dreptului de autor, adică peșile au drepturile artistilor interpres, cine interpretează piesa respectivă și colectează drepturile pentru interpretare. UPFR se ocupa de drepturile producatorilor de fonograme, adică de drepturile celui care detine master-ul piesei, adică înregistrarea sonoră. De cele mai multe ori, dacă e vorba de artisti care lucrează sau sunt sub umbrela unui label, la unei case de discuri, producătorul e casa de discuri și atunci el va fi înscris la UPFR ca și producător de fonograme. Am încercat să fiu cât de succintă și cât de clară.

Lucian: Vă E super interesant, deci cumva e o separare intre cine scrie versul per se sau cine o canta de cine o inregistreaza, cine face Mixmaster-ul si produsul final, pana la urma. Pot fi... Pot de exemplu sa detin drepturile doar pe versuri si pe Mixmaster altcineva si pe... nu stiu, instrumental altcineva? Pot fi impartite?

Andra Stelian: Da. Bineînțeles. Am văzut piese care aveau 10 autorii. Erau 3 textieri, 4 compozițiori și 3 aranjori. Și erau persoane diferite și e perfect

Lucian: ⁓

Andra Stelian: ok. Că da, se întâmplă și ca artistul să-și scrie el piesele și să apară el la text și la compoziție, asta e adevărat. Dar și în cazul ăsta, de cele mai multe ori, vine o a treia persoană, aranjorul sau producătorul, care le pune pe toate la o laltă și face mixul, masterul... și așa mai departe. Deci, da, pot fi implicați fără număr oameni într-o piesă și nu are legătură că dacă cineva o cântă, tot ăla trebuie să fie trecut și ca textier sau ca și compozițor decât dacă chiar a lucrat la piesă.

Lucian: Asta e super interesant, chiar nu aveam habar și cred că de acum încep să se lege și multe insiduri backstage-ul industrii, cred că apar tot celul de scandaluri și de polemici. Am văzut că la un moment dat foarte mulți arțiști din România, cred că vreau 2-300, printre care și cei mai mari, au avut ceva... au încercat să semneze ca un fel de petiție, ca un fel de scrișoare. pentru a modifica ceva în legea drepturilor de autor. Ce s-a întâmplat cu ideea aia? S-a schimbat ceva până la urmă sau care a fost faza?

Andra Stelian: Da, momentan nu s-a schimbat nimic, stiu la ce te referi, cand si Tudor Chirilă si Irina Rimesc cred ca au fost si niste proteste. Asa cum ziceam, momentan nu s-a schimbat nimic, guvernul din cate stiu eu, a facut un pas in spate si a cerut reluarea consultarilor, asta inseamna ca lucrurile deocamdata functioneaza fix la fel ca inainte, adica restaurantele, molurile, barurile, cafenele le platesc o singura... licență către organismele de gestiune colectivă, adică către UCMR, Credidam și așa mai departe, iar acestea distribuie banii către producători, arțiști și autori ulterior. Asta înseamnă că e o licență colectivă. Adică barul sau restaurantul plătește o singură dată taxele care sunt stabilite prin regulamentele acestor... organizme de gestiune colectivă urmând că în baza mandatelor de gestiune pe care artistii sau autorii le-au dat, practic pe care membrii, UCMR sau Credidam sau UPFR le-au dat acestor organizme, ei își vor primi banii conform contribuției lor. Pentru că tu acolo când te declari ca autor, să zicem la UCMR, tu te duci și spui, eu sunt textier la piesa X, uite asta e piesa, eu ca textier la piesa X trebuie să iau 20 % din banii de pe piesă. Și atunci, tocmai că din banii pe care ei încasează, 20 % se va duce către acea persoană care detine acest procent din piesă. Să mă rog, din textul piesei, ca să fiu mai clară.

Lucian: Până la urmă, toată legislația asta protejează artistul, pentru că, cum ați spus și dintre o astră, ajung, cred că, dacă nu era legislația asta sau, cu siguranță, sunt cazuri realitate în care ajung să lucreze pro bono, să facă voluntariat, să spună așa, mulți artisti și nu din propria voință. Asta e important. E o polemică adevărată în ultimii ani. AI-ul și proprietatea intelectuală, apar deja tot felul de procese, tot felul de discuții, e subiectul momentului, aș spune. Eu folosesc Qiagi BT să luăm un exemplu concret. Fac textele cu Qiagi BT, la fel cu Qiagi BT sau cu Google Banana Pro. Îmi generez un logo și cu suno, nu știu dacă știți de aplicația aia, generez muzică. Că acum aș fi fost Lolita Cerchel sau cum... Exact, uite.

Andra Stelian: Da. Da, da. E prietenul cel mai bun al artistilor, sunu. Al multora dintru ei.

Lucian: Asta, asta încerc să spun. A cui sunt drepturile? Mi se pare că e un amalgam total și a învasat prea mult tehnologia în raport cu legislația în privința asta.

Andra Stelian: Da, într-adevăr, tehnologia a făcut niște pași mulți în fața legislației care nu a putut să țină pasul, din păcate, cu rapiditatea cu care s-au dezvoltat tot felul de platforme de genul acesta. Trebuie să zic aici că legea din România nu recunoaște ca fiind autor decât o ființă umană. Adică nu poți să treci ca textier sau ca și compozitor cine ți-a făcut linia melodică sau textul pe sunul. pentru că nu o să îți accepte nimeni piesa la înregistrare, de exemplu la UCMR. La logo, de exemplu, dacă mă refer la un logo creat cu AI, aici discuția se schimbă puțin, pentru că da tu-l poți folosi dacă e făcut cu inteligența artificială, doar că s-ar putea să întâmpini probleme când vrei să îl înregistrezi ca marcă. Ideea e că aceste platforme cu inteligența artificială

**Uhum.

Andra Stelian:** chiar și cele la care plătești un abonament și ai dreptul de folosință a materialelor pe care ți le crează, nu-ți garantează neapărat că nu va mai exista altcineva care va avea o chestie la fel sau similară cu tine. Iar asta deja cumva e un potențiator foarte mare de a crea conflicte în zona asta de proprietate intelectuală.

**Mm-hm.

Andra Stelian:** Tocmai de asta nu știu dacă arteștii sau cei care crează logo-uri sau au firme ar trebui să se bazeze într-o atât de mare măsură pe inteligența artificială. Recunosc că și eu, probabil și ca orice persoană care cumva se descurcă cât de cât cu tehnologia, o folosim sau mai întrebăm una alta, doar că lucrurile alea trebuie trecute printr-un filtru, nu trebuie luate de bune. AI-ul sau platformele de genul ăsta nu țin locu' nici unui artist instrumentist, nici unui textier, nici unui compozitor, nici unui aranjor, nici unui avocat, nici unui doctor, adică trebuie cu o limită folosite toate platformele astea cu inteligență artificială, că e inteligență artificială. Ia face ce îi spui și dacă o contrazici de 10 ori o să-ți dea dreptate.

Lucian: Mm-hm. Exact.

**Mm-hm. Tot.

Andra Stelian:** Probabil cu totii am încercat sau am spus vreodată lui C.R.G.B.T. n-ai făcut bine sau nu e așa și el zice da, ai dreptate. Păi și cu ce mă ajuți dacă tot eu trebuie să te corectez? Tot în direcția asta ca în orice direcție, eu sunt adepta folosirii cu măsură acestor instrumente și să nu cumva ne ia locul plus că un AI nu o să poată transmite sentimental. Același lucruri ca un artist care probabil și-a scris el sau au scris alții pentru el melodia, că nu e același lucru. Ai eu unuare. Un suflet nu a suferit nici din dragoste, nu e supărat nici că i-a plecat iubita și atunci nu o să fie la fel, chiar dacă poate sună mai bine decât o piesă făcută exclusiv uman.

Lucian: ha! AI-ul doar ne oferă super puteri și ne amplifică ceea ce noi avem deja. Aici e... cheia să spun așa și... Eu iau exemplu concret. Cum să spun? Datorită AI-ului, nu e din cauza. Cred că lucrez la capacitatea a cinci oameni care nu ar folosi AI-ul. La modul ăsta se simte... Diferite domenii, cum a spus, că teca ajută mai mult, poate în avocatură încă e la un nivel mai jos. Varează foarte mult de domeniu, dar ce cert e că ăsta e prezentul și asta e și viitorul. Și voiam să... Trec la iar un caz foarte ciudat, spune, pentru nu stiu, daca ne zicea cineva acum 20 de ani ca o sa intampla asta, poate spuneam ca suntem nebuni. Vorbim de Kaby Lame, e cel mai marit om de pe TikTok, e acel influencer din Italia care facea sketch-urile alea super scurte mute. În ianuarie 2026, anul ăsta, acum câteva luni, și-a vândut compania pentru aproape un miliard de dolari, deci omul deja e miliardar, dar ce cel mai interesant aici, că dealul a inclus, să i se creeze, de către o companie chineză, un digital twin, un geam în digital, deci compania care i-a cumpărat drepturile lui Kaby Lane, practic, și a făcut un contract în așa fel încât se poată folosi fața vocea, gesturile sau să antreneze un AI pe toate treburile astea non-stop, adică practic omul și-a vândut identitatea și s-ar putea să se uită pe internet și să apară în 30 de locuri în același timp. Cred că e primul sau, printre primele cazuri din lume care prevede treaba asta sau poate ori mai fi E legal cum vedeți treaba asta și ce părere aveți în legătură cu dacă se va întâmpla în România vreodată treaba asta?

Andra Stelian: Nu e exclus să se întâmple și în România și știu că pare SF, wow, ne-am mai întâlnit ceva extraordinar, dar într-un limbaș juridic, chestia asta e destul de comună și se numește cesionea sau licențearea drepturilor de imagine. Adică se întâmplă deja și la noi de mulți ani și chiar arhisti își licențează sau cesionează drepturile de imagine atunci când semnează cu casele de discuri. Asta înseamnă că...

**Mm-hmm.

Andra Stelian:** casa respectivă de discuri administrează, ca să spun cu ghilemelele de ricoare, drepturile de imagine în sensul în care hotărăște poate dacă va fi imaginea unui brand sau a unui altui brand sau dacă va vorbi sau nu știu, va avea într-un videoclip un product placement, adică o plasare de produse, nu știu, un suc sau o apă, dacă va apărea acolo, asta se leagă cumva tot de cesiunea drepturilor de imagine. Deși poate cazul Cabil Leym a făcut-o să fie ceva extraordinar extraterestru, ea nu e în tocmai. Practic el a fost de acord ca imagina lui să fie folosită de acest digital twin, doar că sunt absolut sigură că și-a păstrat prin contractul, nu are care control și niște limite ferme legate de ce și pentru ce pot. poate acel digital twin să facă în sensul în care nu poate mâine să apară un digital twin infractor sau, nu știu, un digital twin care se duce în zona asta de conținut pentru adulti. Mai mult ca sigur oamenii au stabilit niște condiții clare pe care noi nu avem de unde să le știm și tocmai din cauza asta, pentru că avem informații puține, pare extraordinar.

Lucian: Da, mi s-a parut foarte interesant in componenta asta de digital twin. Asta cumva poate aia e un element nou, dar cum ati spus, cred ca sigur si-au setat un anumit cadru si anumite maximum, sa spun asa. Iar mi se pare zona asta de deepfakes. E foarte, foarte grav, as spun eu ce se intampla. Deja vedem tari cum ar fi Danemarca, cred, care a adoptat o lege prin care iti da practic copyright pe propria fata si voce, daca nu aveam deja pana acum, sa spun asa. Tehnologia a avansat enorm si se pot crea defecturi insesizabile, Și aici, sincer, cred că ține foarte mult și de... Conduita preventivă a fiecărui om care postează pe social media. Adică, ca să fiu direct și pe șleau, să zic așa... Eu, prietenii mele sau sosurorii mele sau mătușii mele, de exemplu, nu i-aș mai recomanda să posteze poze în costum de baia sau de la plaja sau de la piscină pe social media. Asta ar fi 1. 2. Ar fi... copilul meu la fel aș evita pe cât posibil să-l mai postez pe social media și trei cum am spus cred că afișarea asta excesivă poate aduce dezavantaje dacă nu acum poate pe termeni lungi poate pare nebun că spun treburile astea dar cum să spun eu asta spun celor din jurul meu cum

Lucian: Vedeți dumneavoastră partea asta și dacă apare mâine un deep fake cu mine pe internet, ce aș putea face azi eu în România versus azi cineva din Danemarca?

Andra Stelian: Și în România, să știi că, deși nu se discută neapărat despre lucrurile astea, juridic ai mai multe variante. De exemplu, poți să faci ca și prin pas, să zic așa, o plângere la ANSDPC, e autoritatea care se ocupă de încălcare a prevederelor GDPR. Și ulterior, sau concomitând cu plângerea, poți să faci și o acțiune în instanță bazată tocmai pe dreptul de imagine. În schimb, dacă te duci cumva mai adânc în problemă deepfake-ul îți afectează, poate, reputația sau te pune în niște situații cu caracter sexual sau imaginea ta induce în eroare publicul în scopul ca persoana care a creat-o să obțin anumite foloase, materiale, bani de exemplu, atunci poți să faci chiar și plângere penală pentru diverse infracțiuni, cum ar fi în șelăciune hărțuire fals intelectual. în funcție de cazul practic în care te afli. Deci ai și în România, lunii, aprilie 2026, mai multe variante pe care să le accesezi, dar sigur, așa cum ziceam și mai devreme și cu riscul de a mă repeta, prevenția e cea mai bună apărare și cred că ar trebui limitate afișările publice sau mă rog... Nu neapărat că limitate în sensul că scoase de tot, dar cred că trebuie să avem din ce în ce mai multă grijă în cei postaze ne afișăm în online. Ce spunem? Pentru că și cuvintele pot fi scoase din un context și dacă tai ce a fost înainte și ce a rămas ce a fost după, s-ar putea să-ți rămână poate o părere sau o idee care poate fi cu ușurință huiduită de o lume pentru că știm că lumea se aprinde foarte repede și mulți influencer sau creator de continut sau arhisti care vrând să spună ceva scos din context acel ceva a ieșit altceva și efectiv au fost linșați de opinia publică, poate ne având nici cea mai mică idee sau nici măcar nu s-au gândit când au spus lucrurile respective. Deci da, protecția și... Preventia e cea mai buna apărare de lucruri de genul ăsta.

Lucian: Exact, și acum sunt modele care se întrenează pe imagini, nu trebuie să facă nimeni altceva decât să facă cinci scrimșaturi de pe Instagram și să le urce într-un model care nu are limite de exemplu pe generații de generare de imagini. Da, acum a spus că om simplu aș avea puțină grijă în viitor și pe partea asta. Aș vrea să... O văd puțin și perspectiva perspectiva dumneavoastră din cabinet. De exemplu să ne dați câteva exemple de cazuri mai diferite să zic așa. De exemplu ați avut pe cineva care nu știu și a

Andra Stelian: Am avut recent si o situatie cu Caffeinea care tot la fel functiona sub o anumita denumire de niste ani de zile si a trebuit sa-si faca rebranding complet pentru ca altcineva a inregistrase denumirea. Aici de sigur ca rebrandingul a fost costisitor si ca timp si ca bani si... Cumva eu nu am putut să-i ofer o altă soluție pentru că erau mici șansele de a câștiga în instanță și nu obișnuiesc să încurajez oamenii să meargă în instanță doar pentru că au acest drept în sensul în care eu le pun pe hârtie care sunt, nu știu, poate șansele reale și le spun și avantaje și dezavantaje iar decizia nu... Deci exista si sunt mult mai multe, as putea poate sa iti dau 5-7 exemple din aceeasi serie.

Lucian: Dați-mi un, pe rog, cel mai absurd caz care vă vine prin minte acum, nu știu, de partea asta de drepturi de autor, presupund că aveți cazuri interesante.

Andra Stelian: Da, dar cred că cu toate astea, unul care mi-a rămas în cap încă de pe vremea când nu eram avocat, dar acum îl văd cu ochii unui avocat, într-un orășel mic de provinție din România existau niște restaurante, deci să-l numim un lanț de restaurante care copia fidel, adică denumirea era aceeași cu cea unui lanț de fast food-uri. mondial, internațional. E adevărat că mâncarea nu era neapărat identică cu cea a fast food-ului, în schimb de numirea și conceptul, ca să zic așa, erau câțe poate de similare. Nu știu dacă mai există, s-ar putea ca cei de la fast food să nu fi aflat niciodată despre acest lucru, pentru că nu cred că vin din state să caute orășele lemici din România. Dar cu toate asta este, cel puțin cu ochii de acum,

**Ha

Andra Stelian:** E ireal să faci așa ceva și să te trezești tu... Nu știu că de mâine te cheamă McDonald's, KFC și să mergi pe principiu că nu o mă descopere nimeni. Nu știu, repet, dacă l-au descoperit sau nu, dar chiar și-nșa...

Lucian: Pe principiu... pe principiul treningurilor abibas.

Andra Stelian: Da, exact. Doar ca se numeau la fel, nu era nici o diferenta. Nici macar Abibas nu era, era tot Adidas, ca sa merg pe acelasi exemplu.

Lucian: Pentru partea de influencer și de creator de conținut, că sunt super mulți în România, unde se strică cel mai dez treaba? Drepturi de autor pe muzica folosită în clipuri sau unde și au cel mai mult?

Andra Stelian: Pe muzica folosită pe conținut, știi că cel puțin dacă vorbim despre TikTok, lucrurile sunt destul de safe pentru că TikTok are o librăria lui pentru că are a plăti deja niște licențe de muzică și atunci, dacă ai observa și când faci videoclipuri pe TikTok și dacă alegi o muzică, el cumva verifică să fie ok din punct de vedere a drepturilor de autor. Recunosc că din punct de vedere digital, exact nu știu cum funcționează alte platforme în ideea asta de a împromuta muzică cumva din biblioteca lor. La TikTok știu, sigur, pentru că m-am lovit de această situație, eu însă făcând videoclipuri acolo și a trebuit să stau să verific. Dacă trec puțin de zona asta de muzică și mă duc și la o altă problemă care, deși e mai puțin discutată, mult mai des întâlnită, este aceea oamenilor care folosesc poze de pe Google sau de pe internet în general, pentru site-urile sau pentru a-și publicitate a facerelor pe care ei le au. Asta a fost și cazul unui salon de înfrumosețare care publicase niște poze foarte frumoase luate de pe Google și care acum e în proces cu autorul pozelor pentru utilizare fără drept. Asta pentru că oamenii cumva au tras concluzia că Google e un fel de sacoșă imensă. de poze, informații din care pur și simplu un sac în care baniși mâna și ei ce-ți trebuie fără să plătești nimic, fără să intereseze pe nimeni ce faci cu lucrurile alea. Da, poți să iei o poză de pe Google să ți oprintești și să pui poster în cameră că nu o să vină nimeni să te întrebe de ce ai folosit-o.

Lucian: Deci ar trebui sa ma păzesc ca sa nu pățesc cea pățit jador dacă tot am discutat despre el. Pas cu pas, dacă se poate.

Andra Stelian: În primul rând ar trebui după ce faci piesa în studio să nu ieși fără să o hârtie semnată de autor și de producător în care să fie stabilite procentele fiecăruia. Fără hârtia asta nu poți să înregistrezi piesa la UCMR sau la Credidam și de asemenea dacă nu ai această hârtie și mergi pe principiu că o vei scrie mai târziu și apoi să lansezi piesa, s-ar putea ca producătorul sau alt autor în loc de 15 % să ceară 30 % iar tu vei fi pus în situația în care va trebui să accepti dacă vrei să-ți înregistrezi piesa. Deci ca să evităm situații de genul ăsta, nu pleci din studio fără o hârtie care este semnată de toată lumea și care se menționează procentul fiecăruia. Asta în primul rând, iar în al doilea rând ar trebui să te gândești serios, cel puțin dacă ești un artist în ascensiune sau dacă cumva ai făcut o piesă și a bobuit, a devenit virală. se duci repejor să-ți înregistrez numele de scenă că s-ar putea să mai fie și altcineva care se gândise la numele ăla și căruia i-ar prinde foarte bine o notorietate pe care tu tocmai ai creat-o.

Lucian: Mm-hm, ce... Ar trebui sa calculam de 10 ori si abia 11 oara sa facem pasul pe bune

Andra Stelian: Da, poate să spui și așa.

Lucian: Eu sunt de exemplu creator de conținut, la fel postez pe toate platformele și cineva de exemplu înfură rilurile dar nu le distribuie sau le pune pe story și mă etichetează le înregistrează în dispozitivul lui și le repostează ca și cum ar fi al lui. E ilegal sau nu știu, e doar o problemă de etică?

Andra Stelian: Dacă nu te creditează în sensul de a da ripost, efectiv, ca să se vadă de unde a plecat videoclipul sau dacă nu scrie acolo preluat de la... mă rog, asta e doar un exemplu de a scrie. ești creditat tu ca autor, da, sigur, intri pe partea de furt, să-i zicem, de proprietate intelectuală în sensul în care tu îl poți da înjudecată pe omul ăla că ți-a luat drepturile și le-a însușit ca și cum ar fi ale lui.

Lucian: am luat și eu la rândul meu o imagine de pe Google și cineva o repostează, eu pot să o dau în judecată pentru că mi-a făcut postarea sau aici deja e super complicat?

Andra Stelian: E un pic mai complicat decat pare ești, dar ca să-mi ajunge în situația asta cel mai bine ar fi ca tu să dai tag sau să scrii că poza este a... Nu știu, a persoanei X sau e luată de pe site-ul Y pentru că în felul ăsta cumva tu ți acoperi spatele, ce face altul care repostează-te la tine mai departe e treaba lui și...

Lucian: X, Y,

**Z.

Andra Stelian:** Cumva și el putea avea acces la poza aia de pe Google, dacă e publică, astfel încât nu neapărat că a luat-o de la tine, ci a luat-o practic de la cel care a creat-o sau a făcut-o publică.

Lucian: Mm-hm. Aș vrea să merg și în partea asta, în partea asta l-altă de barricade. Primesc o notificare în care cineva mă acționează, cum ar veni, că le încalc marca sau le încarc drepturile de autor. E grav? Mă panichez? Nu știu, șterg tot ce prind de peste tot de pe internet sau ce ar trebui să fac?

Andra Stelian: Nu te panica in primul rand pentru ca nu o sa te ajute In al doilea rand nu incepe sa suni si sa trimiti e-mail-uri, mesaje pe WhatsApp celor de la care ii primiti notificarea pentru ca s-ar putea doar sa inreutatesti lucrurile Cred ca daca nu te pricepi la treaba asta ar trebui sa vorbesti cu un avocat sau cu o persoana care te poate indruma in sensul de a face pasi in ordinea corecta si pasii corecti pentru a iesi cât mai puțin și fonat din situația asta pentru că de multe ori clienții să se grăbesc și zic lasă că până vorbesc cu un avocat mă duc eu încerc eu să rezolv ai că poate ne înțelegem și de multe ori s-ar putea să-și facă fără să știe niște probe împotriva lor niște adică pentru că ei neavând cumva această experiență juridică nu știu

Lucian: Să o dă încălinăți!

Andra Stelian: să se gândească și la ce se întâmplă, dacă, ce se întâmplă când eu deschid gura, ce se întâmplă când îl sun pe la de 700 de ori pe zi să-i spună ai nene nu vrei tu să ne înțelegem noi că uite. Deci cel mai simplu este duci către un avocat și să-l lași pe el să te îndrume și să-ți schidezi pașii pe care tu trebuie să-i faci astfel încât să minimizezi pe cât posibil situația sau conflictul.

Lucian: Dar totusi, as fi curios, cred că lumea nu prea știe treaba asta, cât costă în general. Un avocat de proprietate intelectuală, de mărci, de drepturi de autor, nu știu, e accesibil, e un motiv pentru care antreprenorii, arhistii nu accesează servicile pe atât de descât ar fi nevoie.

Andra Stelian: E accesibil, lumea fuge de avocati, obicei, indiferent de domeniul in care activeaza sau, ajung la ei doar daca chiar arde si e super apasatoare problema aia, tocmai din cauza faptului ca sa ma duc la un avocat e scump. Pana nu te-ai dus si ai intrebat pe avocatul respectiv cat ma costa, tu nu, tu practic trage o concluzie fara sa ai toate informatiile. Pentru ca...

**Mhm.

Andra Stelian:** și eu vreau să-mi cumpăr o pereche de pantofi și o să zic nu mi-i cumpăr că sunt scump, dar până nu intru pe site sau unde vând oamenii aia pantofi, eu nu știu să zic dacă sunt scump sau ieftin pentru bugetul meu, ci s-ar putea să fie doar o percepția mea legată poate de brandul respectiv. Dar poate îi prind la reducere sau poate Abarnamie 2 plus 1 gratis. Ok, la avocat nu-i așa, dar ca să înțeleagă lumea, ideea dă un telefon, întreabă, interesează-te că Maxim de ce se poate întâmpla e ca omul ăla să-ți pună o sumă și tu să spui ok îmi depășește bugetul. Și n-a pierdut nimeni nimic. Că tu oricum n-aveai avocat, deci nu e ca și cum l-ai pierdut, iar avocatul oricum n-avea client, deci n-a pierdut nici el nimic, ca să spun așa. Nu e doar pentru corporații treaba asta cu avocatul în proprietate intelectuală, de multe ori în zona asta. lucrurile se rezolvă poate doar cu achitarea honorarului pentru o ședință de asistență juridică sau doar a honorarului pentru înregistrarea mărcii. Asta, dacă nu cumva mai târziu, vrei să plătești honorariu pentru un proces în instanță care este infinit mai mare decât o ședință de consultanță sau decât înregistrarea unei mărci, pentru că și munca avocatului este infinit mai complicată în instanță decât pe partea asta de consultanță. Și atunci, înainte să fugi sau să tragi concluzii pripite, mai bine te duci și vezi dacă îți permiti. Poți să întrebi un avocat, poți să întrebi 2, 3, 5, uite cum aveți voi platforma. Că nu te oprește nimeni, dacă ți-a spus un avocat, nu știu, o sumă care nu e în bugetul tău, nu te otrine nimic să nu te duci și la alții să verifici. Că noi nu avem o grilă standard de onorarii. Ok, avem niște onorarii minimale de la care trebuie să plecăm.

**Mm-hm.

Andra Stelian:** De aici și până la avea toți onorareile la fel nu e cazul. Adică fiecare lucrează... Poate mie-mea nu știu, eu sunt specializată în proprietatea intelectuală, poate mie-mea o oră. Poate unui avocat care face altceva în general și în subsidiar proprietatea intelectuală ia două ore sau trei ore, automat că onorareile diferă. Ci în funcție de munca depusă.

Lucian: Da, e o... Exact, e o profesie liberală, până la urmă, dar asta e ideea că ca și la medic, ca și la mecanic, ca și la orice altceva, până la urmă, dacă lași buba să crească... Apoi vei avea mai mari probleme si costuri mai mari intr-un final. Nu e doar asa clichic sau cum sa spun... Asta spune toata lumea, Trebuie sa ai preventie. Dar incerc sa vad si perspectiva oamenilor, stii? Pentru ca... Ok, imi spui sa merg la doctor, dar stai sa vezi ca nu am bani sa merg la doctor. Pentru ca asta e alta problema. Dar asta incerc sa spun. Si matematic, daca o iei...

Andra Stelian: Da!

Lucian: Tot e mai eficient să abordez specialiști în situații preliminoare. Asta e ideea.

Andra Stelian: Nu o dai faliment. In primul rand, daca intrebi nu te costa nimic. Nu o sa-ti ia niciun avocat bani ca l-ai intrebat cat e onorariul pentru problema ta. Nu o sa-ti ia... pentru ca tu poti sa-i trimiti un email si sa-i zici doamna, uite, am problema asta, ii descrii in doua cuvinte, cat ma costa. Ok, poate omul ala o sa aiba nevoie de niste detalii suplimentare.

Lucian: Mhm. Nu-i da car vreo norpute.

Andra Stelian: Dacă nu e o situație extrem de complicată, mai mult că asigurăți, v-ați pune, te costă atât pentru aceste servicii. Dacă e o situație mai complicată, s-ar putea într-adevăr să fie nevoie de o ședință de consultanță în juridică, unde să povestești un pic mai detaliat ca el să înțeleagă până să-ți pună un preț și cam care ar fi munca lui pe situația respectivă. Dar să întrebi, nu te costă nimic în primul rând și în al doilea rând, dacă vei înrăutăți lucrurile încercând să le faci singur, Sigur te va costa mult mai mult.

Lucian: Drepturile de autor pe muzică din România cum le vezi? Funcționează sau e haos?

Andra Stelian: Funcționează, dacă știi ce ai de făcut, dacă nu știi ce ai de făcut, e haos. Ca să spun așa pe scurt, că tuturor li se pare, cred că mai degrabă, că e haos. Dar e haos pentru că nimeni nu face lucrurile când și cum trebuie făcute sau foarte puțin le fac așa și automat, cum ziceam și mai înainte, după ce piesa e lansată și bubuie.

Lucian: He-he!

**Mm-hm.

Andra Stelian:** Toată lumea începe să aibă pretenții, ori dacă actele ar fi fost depuse de la început, haosul era zero. Lucrurile se rezolvau, piesa era înregistrată, toată lumea își primea banii conform actelor. După încep discuții, dar stai că eu am scris două cuvinte în plus, dar strofa asta e a mea, dar eu am făcut mixul sau eu am făcut master-ul, dar stai că am mai lucrat și eu și mai aduce aminte cineva că am mai scris și el ceva și atunci, da, normal, se crează haos.

Lucian: Mm-hm. Caby Lame si a vunut identitatea de aproape un miliard, cum am spus. Vi se pare smart sau...

Andra Stelian: După cum ziceam și anterior, cred că depinde foarte mult de condițiile în care a făcut asta. Ar putea fi un deal extraordinar pentru el și din punct de vedere financiar și poate și din punct de vedere al mătorietății că uite, s-a creat o știre și acum oricum poate și puținii oameni care nu îl știau că totuși e cunoscut au auzit de el prin intermediul acestei știri, poate fi și ceva reckless. nesăbuit, dacă nu a stabilit condițiile clare și poate ar putea să se trezească cu imaginea lui, nu știu nici de ipostaze care nu-i ar conveni. Deci totul depinde de termeni în care ei au încheiat acea înțelegere.

Lucian: Un lucru pe care ați vrea să știe tot artiștii din România, sau antreprenorii sau creatorii de conținut în privința acestei sferă.

Andra Stelian: Cred că nu e neapărat juridică treaba asta, dar lasă că nu o să mi se întâmple tocmai mie. E cel mai scumplasă de pe partea asta a dreptului, pentru că multă lume merge pe principiu că nu o să fiu eu tocmai ghinionistul.

Lucian: Am trăit din plin vorba asta și s-o tălau să te de acord.

Andra Stelian: Da, e o vorbă românească autentică care se aplică și aici.

Lucian: vrea să-mi spuneți proprietatea intelectuală în România, sfera protecției proprietății intelectuale în România, într-un singur cuvânt,

Andra Stelian: Da. Cred că fragil e cel mai bun cuvânt care poate descriere proprietatea intelectuală în România, cel puțin

Lucian: Ați auzit și voi? Ăsta a fost al șasele episod din podcast Legea pe Șleau. Deci dacă ai învățat ceva, dă un subscribe, un share sau poți să las și un comentariu pentru că ne ajută enorm să continuăm.