Site-uri false de știri și deepfake-uri cu vedete: cum funcționează țeapa cu investiții
Schema care se răspândește acum în România folosește site-uri clonă care imită vizual publicații mari (Digi24, ProTV, Libertatea) și găzduiesc „interviuri” cu persoane publice generate cu inteligență artificială, care promit câștiguri garantate din investiții.
Nimic din ce vezi nu este real: nici sigla, nici articolul, nici vocea, nici platforma de investiții din spatele butonului „Participă acum”.
Juridic, vorbim de mai multe infracțiuni simultan: înșelăciune (art. 244 Cod penal), fraudă informatică (art. 249), fals informatic (art. 325), la care se adaugă folosirea fără drept a mărcii și a imaginii persoanei.
Recuperarea banilor depinde de viteză. Primele 24–48 de ore contează: sesizarea băncii, cererea de chargeback și denunțul la poliție trebuie făcute în paralel, nu pe rând.
Regula de siguranță, în trei secunde: nicio instituție financiară reală nu îți cere să instalezi o aplicație de acces la distanță pe telefon și niciun câștig „garantat” nu există legal în investiții.
Am dat doar numele și numărul de telefon. Sunt în pericol? — Nu ai pierdut bani, dar datele intră într-o listă folosită pentru apeluri repetate. Nu răspunde la apeluri necunoscute care invocă „investiția” și nu instala nimic la cererea lor.
Banca îmi returnează banii dacă am autorizat eu plata? — Nu automat. Dacă ai autorizat operațiunea, banca analizează cazul ca fraudă prin manipulare. Chargeback-ul rămâne posibil pentru plățile cu cardul, iar plângerea penală susține cererea.
Persoana publică din videoclip poate fi trasă la răspundere? — Nu. Este și ea victimă: imaginea i-a fost folosită fără acord. Poate, la rândul ei, să formuleze plângere și să ceară despăgubiri.
Merită să depun plângere dacă suma e mică? — Da. Dosarele se conexează, iar prejudiciile mici formează, împreună, cazuri mari. Fără plângere, fapta nu apare nicăieri în statistici și nu se anchetează.
Pot cere ștergerea site-ului clonă? — Poți raporta domeniul la registrator și la furnizorul de găzduire, iar platformele au obligații de eliminare rapidă a conținutului ilegal semnalat, conform Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
Schema nu mai arată ca acum cinci ani. Nu mai e un e-mail scris prost. Este o pagină care arată identic cu un site de știri pe care îl citești zilnic, un titlu de tip „REVELAȚIA LUNII”, un videoclip în care o persoană publică pe care o recunoști explică o „aplicație nouă” și un formular care cere doar numele și numărul de telefon. Restul se face la telefon, de un operator instruit.
Mai jos: cum funcționează exact, ce spune legea română și ce faci în primele ore dacă ai apucat să trimiți bani.
Cum arată schema, pas cu pas
- Reclama. Apare pe rețele sociale sau ca banner, adesea promovată plătit, cu un titlu-șoc: o vedetă „a dezvăluit”, o bancă „a interzis”, un cetățean „a câștigat”.
- Site-ul clonă. Duce către o pagină care copiază identitatea vizuală a unei publicații cunoscute — logo, font, structură, chiar și numele autorului. Domeniul e diferit, dar aproape nimeni nu îl citește.
- Dovada falsă. În pagină apare un videoclip cu o persoană publică, generat sau modificat cu inteligență artificială: mișcarea buzelor este sincronizată cu un text pe care persoana respectivă nu l-a spus niciodată.
- Formularul. Se cer date minime: nume, telefon, e-mail. Aici se termină partea automată.
- Telefonul. Un „consultant” sună în câteva minute. Ghidează depunerea inițială, de regulă 250 de euro, apoi cere instalarea unei aplicații de acces la distanță „ca să te ajute la configurare”.
- Platforma fictivă. Vezi un cont care crește. Nu există. Când ceri retragerea, apar „taxe”, „verificări” și cereri de depuneri suplimentare.
Autoritățile din România și din Uniunea Europeană au avertizat repetat pe acest tipar și recomandă un lucru simplu: nu efectua nicio plată către astfel de site-uri și nu instala aplicații la cererea unui apelant.
Ce infracțiuni se comit, concret
- Înșelăciunea — inducerea în eroare prin mijloace frauduloase, cu scopul obținerii unui folos patrimonial injust (art. 244 Cod penal).
- Frauda informatică — introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice ori împiedicarea funcționării unui sistem informatic, dacă s-a cauzat o pagubă; pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani (art. 249 Cod penal). Atenție la delimitare: Înalta Curte a stabilit, prin Decizia HP nr. 37/2021, că publicarea de anunțuri fictive online care produce o pagubă, fără o intervenție asupra sistemului informatic, rămâne înșelăciune, nu fraudă informatică.
- Falsul informatic — introducerea sau modificarea, fără drept, de date informatice, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii unei consecințe juridice; pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani (art. 325 Cod penal). Prin Decizia RIL nr. 4/2021, instanța supremă a reținut în această încadrare deschiderea unui cont pe o rețea socială cu numele și datele reale ale altei persoane — raționament aplicabil și site-urilor care se dau drept publicații reale.
- Accesul ilegal la un sistem informatic — atunci când, prin aplicația de acces la distanță, autorii intră efectiv în telefonul sau în contul tău (art. 360 Cod penal).
- Încălcarea drepturilor persoanei a cărei imagine a fost folosită — folosirea imaginii și a vocii fără acord atrage răspundere civilă, iar în anumite condiții și penală. Ce spune legea română despre deepfake-uri →
Este util de reținut că nu ai nevoie să identifici tu încadrarea. Plângerea sau denunțul se pot depune descriind faptele; încadrarea o face organul de urmărire penală (art. 288–290 Cod de procedură penală).
Primele 48 de ore: ce faci, în ordine
În prima oră:
- Sună banca și cere blocarea cardului și a oricăror plăți recurente. Cere consemnarea sesizării cu număr de înregistrare.
- Dezinstalează aplicația de acces la distanță (AnyDesk, TeamViewer, QuickSupport și similare) și schimbă parolele de la internet banking și e-mail, de pe alt dispozitiv.
- Fă capturi de ecran cu site-ul, reclama, conversațiile și confirmările de plată. Salvează și adresa web completă.
În primele 24–48 de ore:
- Depune cererea de chargeback la bancă, dacă plata s-a făcut cu cardul. Termenele sunt scurte și diferă în funcție de schema de card.
- Depune plângere penală la poliție sau la parchet, cu toate dovezile atașate. Cum se scrie o plângere penală →
- Sesizează platforma pe care ai văzut reclama și raportează site-ul clonă, inclusiv la publicația a cărei identitate a fost copiată.
Cum îți recuperezi banii după o fraudă online → · Cum te protejezi și ce drepturi ai →
Perspectiva din practică. În dosarele de acest tip, calitatea probelor strânse în primele zile decide dacă ancheta are de unde porni: fluxul bancar, adresa web exactă, capturile și numerele de telefon folosite. Av. Mărinică Geanny, Baroul Timiș — avocat verificat pe Lexeto, invitat în primul episod din „Legea pe Șleau” — instrumentează dosare de drept penal la Cabinetul de Avocat Mărinică Geanny din Timișoara.
Pune-o gratuit în aplicația Lexeto: vezi avocați verificați și primești informații.
Cum recunoști un site clonă în zece secunde
- Verifică domeniul, nu logoul. Publicațiile reale folosesc domeniul lor exact. Orice adăugire („-news”, „.info”, „digi24-live”) este semnal clar.
- Caută articolul pe site-ul oficial. Dacă „exclusivitatea” nu apare acolo, nu există.
- Uită-te la data și la autor. Site-urile clonă au adesea aceeași dată pentru toate articolele și autori inexistenți.
- Testează linkurile din meniu. În clone, majoritatea duc înapoi la același formular.
- Ascultă mai atent videoclipul. Materialele generate cu AI au încă tăieturi audio nefirești, sincronizare imperfectă a buzelor și o intonație plată.
- Reține regula de fond: randamentul garantat nu există. În Uniunea Europeană, orice firmă de investiții trebuie autorizată; lista se verifică la autoritatea de supraveghere financiară.
Ce se poate recupera, realist
- Plata cu cardul are cele mai mari șanse, prin chargeback, dacă sesizarea e făcută repede.
- Transferul bancar către un cont din UE poate fi urmărit; recuperarea depinde de rapiditatea blocării fondurilor.
- Plata în criptomonede este cel mai greu de recuperat, dar tranzacțiile rămân trasabile și pot fi folosite ca probă.
- Prejudiciul se poate solicita și în procesul penal, prin constituirea ca parte civilă, până la începerea cercetării judecătorești. Drepturile persoanei vătămate în procesul penal →
Temei legal
- Art. 244 Cod penal — înșelăciunea.
- Art. 249 Cod penal — frauda informatică.
- Art. 325 Cod penal — falsul informatic.
- Art. 360 Cod penal — accesul ilegal la un sistem informatic.
- Art. 288 Cod de procedură penală — modurile de sesizare.
- Art. 289 Cod de procedură penală — plângerea.
- Legea 365/2002, republicată — comerțul electronic.
- Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA) — obligațiile platformelor de a elimina conținutul ilegal semnalat.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.
