Deepfake și legea română: ce infracțiuni pot fi reținute

Deepfake-ul este conținutul audio, video sau imagistic generat ori manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât să pară autentic — o persoană care spune sau face ceva ce nu a spus și nu a făcut niciodată.

În dreptul român nu există, ca regulă, o infracțiune care să poarte acest nume. Asta nu înseamnă că fapta e permisă: încadrarea se face în textele existente, în funcție de ce anume s-a făcut cu materialul.

Articolul de față explică ce încadrări sunt posibile, ce protecție civilă ai, cum conservi proba și ce se schimbă în reglementare.

De ce nu există o infracțiune „deepfake"

Pentru că dreptul penal sancționează conduite, nu tehnologii.

Un material manipulat poate fi folosit ca să șantajezi, să înșeli, să hărțuiești, să falsifici un document sau să destabilizezi. Fiecare dintre aceste conduite are deja un text de incriminare. Tehnologia este mijlocul, nu fapta.

Consecința practică pentru victimă: nu cauți „infracțiunea de deepfake", ci ce s-a făcut cu materialul. De acolo rezultă încadrarea și organul competent.

Încadrările posibile

Șantajul (art. 207 din Codul penal) — constrângerea unei persoane, inclusiv prin amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare. Textul acoperă expres și fapta imaginară, ceea ce îl face aplicabil direct materialelor fabricate.

Hărțuirea (art. 208) — fapta celui care, în mod repetat, urmărește o persoană ori îi comunică mesaje, cauzându-i o stare de temere.

Înșelăciunea (art. 244) — inducerea în eroare în scopul obținerii unui folos patrimonial injust. Se aplică fraudelor în care o voce sau o imagine clonată este folosită pentru a obține transferuri de bani.

Falsul informatic — alterarea, ștergerea sau deteriorarea de date informatice ori restrângerea accesului, în scopul producerii de consecințe juridice, în condițiile prevăzute de Codul penal.

Infracțiuni privind materialele cu caracter sexual — Codul penal incriminează, în condițiile prevăzute, faptele privind difuzarea de imagini sau materiale cu caracter sexual fără consimțământ, precum și pornografia infantilă, unde utilizarea materialelor generate artificial primește un regim propriu.

Infracțiuni contra siguranței și ordinii publice — comunicarea de informații false, în condițiile textului aplicabil.

Uzurparea de calități oficiale, dacă materialul îl prezintă pe autor drept reprezentant al unei autorități.

Încadrarea concretă se stabilește de organele judiciare, pe baza situației de fapt.

Ai fost vizat de un astfel de material și nu știi ce poți face? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre pașii pe care îi ai.

Protecția civilă: mai directă decât cea penală

Pentru multe situații, calea civilă este mai rapidă și mai potrivită.

Dreptul la propria imagine (art. 73 din Codul civil) — nimeni nu poate utiliza imaginea sau vocea unei persoane fără consimțământul ei, în afara cazurilor permise de lege.

Dreptul la demnitate (art. 72) — este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane.

Respectul vieții private (art. 74) — textul enumeră expres fapte considerate atingeri, între care difuzarea de materiale care prezintă o persoană și utilizarea cu rea-credință a numelui ori a imaginii sale.

Mijloacele de apărare (art. 253):

• interzicerea faptei ilicite, dacă este iminentă;
• încetarea încălcării și interzicerea ei pentru viitor — practic, eliminarea materialului;
• constatarea caracterului ilicit al faptei;
• obligarea autorului la publicarea hotărârii pe cheltuiala sa;
• despăgubiri pentru prejudiciul material și moral.

Măsuri provizorii (art. 255) — pe calea ordonanței președințiale, când există un prejudiciu iminent care nu s-ar putea repara. Este instrumentul pentru urgență.

Mecanismul complet al acestor remedii e explicat în ghidul despre defăimare.

Protecția datelor

Imaginea și vocea unei persoane identificabile sunt date cu caracter personal. Prelucrarea lor fără temei legal încalcă Regulamentul general privind protecția datelor.

Ce poți exercita:

• dreptul la ștergere, în condițiile art. 17;
• dreptul la opoziție, în condițiile art. 21;
• plângere la autoritatea națională de supraveghere;
• despăgubiri, potrivit art. 82, inclusiv pentru prejudiciul moral.

Detaliile sunt în ghidurile despre drepturile asupra datelor tale și despre dreptul de a fi uitat.

Ce se schimbă în reglementare

Reglementarea europeană în materie de inteligență artificială introduce obligații de transparență pentru conținutul generat sau manipulat artificial.

În esență, cei care generează ori manipulează conținut care seamănă în mod evident cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și care ar părea unei persoane a fi autentic trebuie să divulge faptul că materialul a fost generat sau manipulat artificial, în condițiile și cu excepțiile prevăzute — între care utilizările artistice, satirice sau de ficțiune, cu obligații adaptate.

Aplicarea se face etapizat, pe calendarul prevăzut în chiar textul regulamentului.

Separat, reglementările privind serviciile intermediare online impun platformelor obligații privind notificarea și tratarea conținutului ilegal.

Contextul mai larg e în ghidul despre inteligența artificială în domeniul juridic.

Conservarea probei: prioritatea absolută

Materialul dispare în minute după ce autorul realizează că a fost sesizat. Fără probă, nu ai dosar.

Ce faci, în ordine:

1. Constatare prin executor judecătoresc a conținutului paginii, la un moment dat. Este cea mai solidă formă de probă pentru conținut online.
2. Certificare notarială a conținutului, unde este disponibilă.
3. Salvarea integrală a paginii, cu adresa completă, data și ora vizibile.
4. Arhivarea în servicii independente de arhivare web.
5. Descărcarea fișierului original, dacă e posibil — metadatele pot fi relevante pentru expertiză.
6. Identificarea martorilor care au văzut materialul.
7. Notificarea platformei, prin procedura de raportare a conținutului ilegal — dar abia după ce ai conservat proba, pentru că ștergerea îți poate distruge dovada.

Ultimul punct e contraintuitiv, dar important: nu cere ștergerea înainte de a fi salvat proba.

Identificarea autorului

Pentru conturi anonime, calea este obținerea datelor prin intermediul organelor judiciare sau al instanței, în condițiile legii. Platformele nu comunică date de identificare la cererea unei persoane private.

De aceea, chiar dacă urmărești în principal calea civilă, sesizarea penală poate fi utilă pentru identificarea autorului.

Ce faci, pas cu pas

1. Conservă proba, prin mijloacele de mai sus.
2. Nu răspunde public și nu intra în polemică — poate amplifica difuzarea.
3. Notifică platforma pentru retragerea conținutului, după conservarea probei.
4. Formulează plângere penală, dacă fapta se încadrează într-un text de incriminare. Vezi ghidul despre plângerea penală.
5. Cere măsuri provizorii pe calea ordonanței președințiale, dacă difuzarea continuă și produce un prejudiciu iminent.
6. Exercită drepturile din regulamentul de protecție a datelor față de operatori.
7. Acțiune civilă pentru încetarea încălcării, constatarea caracterului ilicit și despăgubiri.
8. Dacă ești minor sau materialul privește un minor, sesizează imediat autoritățile — regimul este mult mai sever.

Temei legal

• Codul penal (Legea nr. 286/2009) — art. 207 (șantajul, inclusiv prin amenințarea cu darea în vileag a unei fapte imaginare), art. 208 (hărțuirea), art. 244 (înșelăciunea), infracțiunile contra siguranței și integrității sistemelor informatice, infracțiunile privind materialele cu caracter sexual și pornografia infantilă, uzurparea de calități oficiale, comunicarea de informații false
• Codul civil (Legea nr. 287/2009) — art. 72 (dreptul la demnitate), art. 73 (dreptul la propria imagine), art. 74 (atingeri aduse vieții private), art. 75 (limite), art. 253 (mijloacele de apărare), art. 255 (măsuri provizorii)
• Regulamentul (UE) 2016/679 — protecția datelor cu caracter personal: ștergerea, opoziția, plângerea, despăgubirile
• Regulamentul (UE) privind inteligența artificială — obligațiile de transparență pentru conținutul generat sau manipulat artificial, calendarul de aplicare
• Reglementările privind serviciile intermediare online — obligațiile platformelor privind conținutul ilegal
• Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — plângerea, obținerea datelor de identificare

Acest articol are caracter informativ și nu constituie îndrumare pentru o situație concretă.

Descarcă aplicația Lexeto gratuit.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.