Calculator pensie alimentară

Cum se calculează

Art. 529 alin. (2) din Codul civil stabilește limitele: până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

Cuvântul care contează este „până la". Alin. (1) al aceluiași articol spune că întreținerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Procentele sunt un maximum, iar instanța poate stabili mai puțin.

Există și o limită globală: întreținerea datorată copiilor, împreună cu cea datorată altor persoane potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat (art. 529 alin. (3)).

Ratele care se aplică

Verificat la 1 august 2026.

Exemplu: venit net 4.000 lei, un copil

1. Plafonul pentru un copil este o pătrime din venitul lunar net.
2. 4.000 × 1/4 = 1.000 lei pe lună.
3. Aceasta este limita maximă. Instanța poate stabili mai puțin, în funcție de nevoia copilului și de mijloacele părintelui.

Pensie de întreținere: până la 1.000 lei pe lună.

Exemplu: venit net 4.000 lei, doi copii

1. Plafonul pentru doi copii este o treime din venitul lunar net.
2. 4.000 × 1/3 = 1.333,33 lei pe lună, pentru amândoi.
3. Împărțit pe copil: 666,67 lei fiecare.

Pensie de întreținere totală: până la 1.333,33 lei pe lună.

Pensia alimentară minimă în 2026 — reperul, nu cifra

Codul civil nu prevede o sumă minimă. Întrebarea „cât e pensia alimentară minimă” nu are un răspuns scris în lege, dar are unul în practică.

Art. 529 alin. (2) se raportează la venitul lunar net. Problema apare când părintele obligat nu are un venit pe care instanța să îl poată constata: muncește ocazional, este plecat din țară, nu are contract de muncă. Un procent dintr-un venit inexistent ar lăsa obligația fără conținut.

În aceste situații practica judiciară folosește ca reper salariul minim brut pe țară, care în 2026 este de 4.050 lei. Nu este o regulă scrisă și nu obligă instanța la o cifră anume — este un punct de plecare, iar suma concretă se stabilește de la caz la caz.

Criteriul rămâne cel dublu din art. 529 alin. (1): nevoia copilului raportată la mijloacele părintelui. Dacă părintele dovedește că nu poate plăti nici atât, instanța poate stabili mai puțin.

„Până la" nu înseamnă „exact atât"

Cea mai frecventă neînțelegere este că legea ar impune un sfert din salariu pentru un copil. Textul spune altceva: întreținerea „se stabilește până la o pătrime".

Criteriul real este dublu — nevoia celui care cere întreținerea și mijloacele celui care o plătește (art. 529 alin. (1) din Codul civil). Procentele sunt plafoane, iar suma concretă se stabilește în funcție de situație: cheltuielile reale ale copilului, veniturile efective ale părintelui, alte persoane pe care le are în întreținere.

Un copil, doi sau trei — cum se împarte plafonul

Plafoanele din art. 529 alin. (2) se aplică la totalul datorat, nu pentru fiecare copil în parte. Este cea mai frecventă eroare de calcul.

Pentru un copil, până la o pătrime din venitul net. Pentru doi copii, până la o treime în total — nu o pătrime pentru fiecare. Pentru trei sau mai mulți, până la o jumătate în total.

Diferența este semnificativă. La un venit net de 4.000 de lei, un copil înseamnă până la 1.000 de lei. Doi copii înseamnă până la 1.333 de lei împreună, adică în jur de 667 de lei pentru fiecare, nu 1.000 de lei fiecare.

Copiii din relații diferite intră în același plafon. Dacă pentru un copil dintr-o relație anterioară există deja o pensie stabilită și apare al doilea copil, plafonul aplicabil devine cel pentru doi copii, iar pensia deja stabilită poate fi reanalizată de instanță (art. 531 alin. (1)).

Peste toate acestea funcționează limita globală: tot ce datorează părintele, inclusiv altor persoane îndreptățite, nu poate depăși jumătate din venitul lunar net (art. 529 alin. (3)).

Sumă fixă sau procent din venit

Obligația de întreținere se execută în primul rând în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, educației și pregătirii profesionale (art. 530 alin. (1)). Dacă nu se execută de bunăvoie în natură, instanța de tutelă dispune plata unei pensii în bani.

Pensia se poate stabili fie ca sumă fixă, fie ca o cotă procentuală din venitul net lunar (art. 530 alin. (3)). Diferența contează în timp: pensia stabilită în sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației (art. 531 alin. (2)), în timp ce cota procentuală urmează automat evoluția venitului.

Când se poate modifica

Dacă apare o schimbare în mijloacele celui care plătește sau în nevoia celui care primește, instanța de tutelă poate mări sau micșora pensia ori poate hotărî încetarea plății ei (art. 531 alin. (1) din Codul civil).

Schimbarea trebuie să fie reală și dovedită — pierderea locului de muncă, apariția unui alt copil în întreținere, o creștere semnificativă a cheltuielilor copilului.

Până la ce vârstă se datorează

Ambii părinți sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului minor (art. 499 alin. (1) din Codul civil).

Obligația nu se oprește automat la 18 ani. Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major dacă acesta se află în continuarea studiilor, până la terminarea lor, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani (art. 499 alin. (3)).

Temei legal

Codul civil: art. 499 pentru obligația de întreținere a părinților, art. 529 pentru cuantum și plafoane, art. 530 pentru modalitățile de executare și art. 531 pentru modificarea și indexarea pensiei.

• Art. 499 Cod civil — obligația de întreținere
• Art. 529 Cod civil — cuantumul întreținerii
• Art. 530 Cod civil — modalitățile de executare
• Art. 531 Cod civil — modificarea și încetarea pensiei

Alte calculatoare