Dreptul de a fi uitat: cum ceri ștergerea datelor

Dreptul de a fi uitat este dreptul de a obține ștergerea datelor cu caracter personal, prevăzut de art. 17 din Regulamentul general privind protecția datelor.
Nu este absolut. Se exercită doar în situațiile enumerate de articol și cedează în fața unor interese prevăzute expres — între care libertatea de exprimare și de informare.
Cererea se adresează direct operatorului — motorul de căutare, platforma, site-ul. Răspunsul trebuie dat, ca regulă, în termen de o lună, cu posibilitatea prelungirii în condițiile regulamentului.
Dezindexarea dintr-un motor de căutare nu șterge informația de la sursă. Sunt două cereri distincte, către doi operatori diferiți.
Dacă cererea e refuzată sau ignorată, poți depune plângere la autoritatea națională de supraveghere sau te poți adresa instanței.
Exercitarea drepturilor este, ca regulă, gratuită.
Ce este dreptul de a fi uitat? — Dreptul de a obține ștergerea datelor cu caracter personal, prevăzut de art. 17 din Regulamentul general privind protecția datelor, în situațiile enumerate de acest articol.
Pot cere ștergerea oricărei informații despre mine? — Nu. Trebuie să te încadrezi într-una dintre situațiile din art. 17 alin. (1), iar dreptul cedează în fața excepțiilor din alin. (3) — între care exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare.
Dezindexarea șterge articolul de pe site? — Nu. Elimină rezultatul din lista afișată de motorul de căutare, dar informația rămâne pe site-ul sursă. Sunt două cereri distincte, către doi operatori diferiți.
În cât timp trebuie să primesc răspuns? — Fără întârzieri nejustificate și în cel mult o lună de la primirea cererii. Termenul poate fi prelungit cu două luni, în condițiile regulamentului, cu informarea ta.
Costă ceva? — Ca regulă, nu. Exercitarea drepturilor este gratuită. Operatorul poate percepe o taxă rezonabilă sau refuza cererea numai în situațiile prevăzute, pentru cereri vădit nefondate sau excesive.
Ce fac dacă mi se refuză cererea? — Cere motivarea, apoi depune plângere la autoritatea națională de supraveghere. Ai și dreptul la o cale de atac judiciară și, în condițiile art. 82 din Regulament, la despăgubiri.
Un articol de presă despre mine poate fi șters? — Excepția privind libertatea de exprimare și de informare are greutate mare. Analiza se face de la caz la caz, ținând cont de rolul persoanei în viața publică, de natura informației, de exactitatea ei și de timpul scurs.
Există un remediu mai potrivit decât ștergerea? — Adesea, da. Rectificarea, dacă informația e inexactă; restricționarea, cât timp se verifică exactitatea; opoziția, în special pentru marketing direct, unde este necondiționată.
Dreptul de a fi uitat, denumit în Regulamentul general privind protecția datelor „dreptul la ștergerea datelor", permite unei persoane să obțină de la un operator ștergerea datelor sale personale, în situațiile prevăzute de art. 17.
Este cunoscut mai ales pentru aplicarea lui la motoarele de căutare — dezindexarea rezultatelor asociate numelui unei persoane — dar are un domeniu mult mai larg.
Articolul de față explică în ce situații funcționează, când nu, cum se formulează cererea și ce faci dacă e refuzată.
Când se aplică
Art. 17 alin. (1) din Regulament enumeră situațiile în care persoana vizată are dreptul de a obține ștergerea:
- datele nu mai sunt necesare pentru scopurile în care au fost colectate sau prelucrate;
- persoana își retrage consimțământul pe care se baza prelucrarea și nu există alt temei juridic;
- persoana se opune prelucrării și nu există motive legitime care prevalează;
- datele au fost prelucrate ilegal;
- datele trebuie șterse pentru respectarea unei obligații legale;
- datele au fost colectate în legătură cu oferirea de servicii ale societății informaționale unui copil.
Consecința practică: nu poți cere ștergerea doar pentru că informația îți displace. Trebuie să te încadrezi într-una dintre situații.
Când nu se aplică
Art. 17 alin. (3) prevede excepțiile. Dreptul nu se aplică în măsura în care prelucrarea este necesară:
- pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informare;
- pentru respectarea unei obligații legale sau pentru îndeplinirea unei sarcini de interes public;
- din motive de interes public în domeniul sănătății publice;
- în scopuri de arhivare în interes public, de cercetare științifică ori istorică sau în scopuri statistice, în condițiile prevăzute;
- pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanță.
Prima excepție este cea mai relevantă în practică: informația de interes public, jurnalistică, nu se șterge la cerere. Un articol de presă despre o condamnare rămâne, ca regulă, accesibil.
Motoare de căutare: dezindexarea
Cea mai frecventă aplicare, dar și cea mai des înțeleasă greșit.
Ce obții: eliminarea unui rezultat din lista afișată la căutarea numelui tău.
Ce nu obții: ștergerea informației de pe site-ul sursă. Articolul rămâne online și accesibil direct.
Sunt două cereri distincte, către doi operatori diferiți: motorul de căutare și editorul site-ului. Fiecare se analizează separat, cu propriile criterii.
Cum se analizează cererea. Operatorul cântărește interesul persoanei față de interesul publicului de a avea acces la informație. Elementele care contează, potrivit practicii dezvoltate în aplicarea regulamentului: dacă persoana are un rol în viața publică, natura informației, exactitatea ei, timpul scurs, dacă informația privește o condamnare sau o procedură judiciară, dacă privește date sensibile.
O persoană privată are, de regulă, o poziție mai favorabilă decât o persoană publică. O informație veche și fără relevanță actuală, decât una recentă.
Efectul teritorial al dezindexării este limitat, potrivit jurisprudenței europene dezvoltate în materie.
Ai date personale publicate și nu știi ce poți cere? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre cadrul aplicabil.
Cum se formulează cererea
Către cine: direct la operator — motorul de căutare are formulare dedicate, platformele au proceduri proprii, editorii de site au datele de contact în politica de confidențialitate.
Ce conține:
- identificarea ta;
- adresele exacte ale paginilor sau rezultatelor vizate;
- temeiul — care dintre situațiile din art. 17 alin. (1) se aplică;
- motivarea concretă — de ce datele nu mai sunt necesare, de ce prelucrarea este ilegală;
- dovezile, dacă există.
Termenul de răspuns. Regulamentul prevede că operatorul furnizează informații privind acțiunile întreprinse fără întârzieri nejustificate și în orice caz în cel mult o lună de la primirea cererii. Termenul poate fi prelungit cu două luni, ținând seama de complexitatea și numărul cererilor, cu informarea persoanei.
Costul. Exercitarea drepturilor este, ca regulă, gratuită. Operatorul poate percepe o taxă rezonabilă sau poate refuza să dea curs cererii numai în situațiile prevăzute de regulament — cereri vădit nefondate sau excesive, în special din cauza caracterului lor repetitiv.
Pune-o gratuit în aplicația Lexeto: vezi avocați verificați și primești informații.
Celelalte drepturi, adesea mai utile
Ștergerea nu e întotdeauna soluția potrivită. Regulamentul prevede un set de drepturi care se pot exercita separat:
Dreptul de acces (art. 15) — să afli ce date deține operatorul despre tine, în ce scopuri, cui le divulgă, cât timp le păstrează. Adesea primul pas util.
Dreptul la rectificare (art. 16) — corectarea datelor inexacte. Când informația e greșită, nu ștearsă, acesta e remediul corect.
Dreptul la restricționarea prelucrării (art. 18) — datele rămân, dar nu mai pot fi prelucrate, în situațiile prevăzute. Util cât timp se verifică exactitatea lor.
Dreptul la opoziție (art. 21) — te opui prelucrării întemeiate pe interesul legitim sau pe îndeplinirea unei sarcini de interes public. Pentru marketing direct, opoziția este necondiționată: dacă te opui, prelucrarea în acest scop încetează.
Dreptul la portabilitate (art. 20) — primirea datelor într-un format structurat și transmiterea lor altui operator, în condițiile prevăzute.
Pentru o imagine completă a drepturilor în raport cu platformele, vezi ghidul despre datele tale la marile platforme.
Dacă cererea e refuzată sau ignorată
1. Cere motivarea. Operatorul are obligația de a informa persoana cu privire la motivele pentru care nu ia măsuri, precum și cu privire la posibilitatea de a depune plângere și de a introduce o cale de atac judiciară.
2. Plângere la autoritatea de supraveghere. În România, autoritatea națională competentă în domeniul protecției datelor. Plângerea este gratuită și se poate depune în condițiile prevăzute de regulament și de legislația națională.
3. Cale de atac judiciară. Regulamentul prevede dreptul la o cale de atac judiciară eficientă împotriva operatorului sau a persoanei împuternicite, precum și dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral suferit ca urmare a unei încălcări.
4. Acțiune în despăgubiri, întemeiată pe art. 82 din Regulament și pe regulile răspunderii civile.
Dacă publicarea îți afectează reputația prin afirmații de fapt neadevărate, calea poate fi și cea din ghidul despre defăimare — sunt temeiuri diferite, care se pot cumula.
Situații frecvente
Articol de presă despre un dosar penal. Excepția privind libertatea de exprimare și de informare cântărește greu. Cu trecerea timpului și în lipsa unei condamnări, poziția persoanei se poate îmbunătăți — se analizează de la caz la caz.
Date pe un site care nu mai funcționează. Cererea de dezindexare către motorul de căutare rămâne utilă chiar dacă sursa e inactivă.
Fotografii publicate fără acord. Se poate invoca atât regulamentul, cât și dreptul la propria imagine din Codul civil.
Date într-un registru public. Prelucrarea are, de regulă, temei legal — obligația legală sau interesul public — iar ștergerea nu operează.
Recenzii negative. Dacă sunt opinii, nu date personale prelucrate ilegal, ștergerea nu este, de regulă, remediul.
Temei legal
- Regulamentul (UE) 2016/679 — Regulamentul general privind protecția datelor: art. 15 (dreptul de acces), art. 16 (rectificare), art. 17 (ștergerea datelor și excepțiile), art. 18 (restricționarea prelucrării), art. 20 (portabilitate), art. 21 (opoziție, inclusiv la marketing direct), art. 12 (termenele de răspuns și gratuitatea), art. 77 (plângerea la autoritatea de supraveghere), art. 79 (calea de atac judiciară), art. 82 (dreptul la despăgubiri)
- Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor
- Legislația privind organizarea și funcționarea autorității naționale de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal
- Codul civil (Legea nr. 287/2009) — dreptul la propria imagine, respectul vieții private, apărarea drepturilor nepatrimoniale
- Reglementările privind serviciile intermediare online — procedurile de notificare a conținutului
Acest articol are caracter informativ și nu constituie îndrumare pentru o situație concretă.
Descarcă aplicația Lexeto gratuit.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.