Inteligența artificială în domeniul juridic: ce poate și ce nu poate
Modelele de inteligență artificială sunt bune la explicat concepte, structurat informație și pregătit întrebări. Sunt slabe exact acolo unde dreptul cere precizie: numărul articolului, forma în vigoare a legii, termenul exact.
Riscul specific este halucinația: un text plauzibil care citează un articol inexistent, o hotărâre care nu există sau un termen greșit. Nu se anunță prin nimic în formulare.
Un model nu știe, de regulă, ce s-a modificat în legislație după data ultimei sale actualizări. În drept, asta e o problemă majoră.
În alte jurisdicții au existat cazuri în care avocați au depus în instanță citate generate automat, inexistente în realitate, și au fost sancționați.
Aplicarea legii la o situație concretă, cu asumarea răspunderii pentru soluție, ține de exercitarea profesiei de avocat, reglementată de Legea nr. 51/1995.
Regula de folosire: tratează răspunsul ca pe un punct de plecare care trebuie verificat, nu ca pe o concluzie.
Pot folosi inteligența artificială ca să înțeleg o problemă juridică? — Da, pentru explicarea conceptelor, structurarea problemei și pregătirea întrebărilor. Nu pentru stabilirea soluției într-o cauză concretă și nu pentru generarea de acte care se depun la instanță.
Ce este o halucinație și cum o recunosc? — Un răspuns coerent și plauzibil care conține informații inexistente — un articol de lege care nu există, o hotărâre inventată, un termen greșit. Nu se recunoaște din formulare. Singura metodă sigură este verificarea fiecărei citări în textul oficial al legii.
De ce greșește la cifre și termene? — Pentru că are o dată după care nu mai cunoaște modificările legislative, iar procentele, plafoanele și cuantumurile se schimbă frecvent. Verifică întotdeauna în forma în vigoare a actului normativ.
Poate un model să înlocuiască un avocat? — Nu. Aplicarea legii la o situație concretă, cu evaluarea probelor și asumarea răspunderii pentru soluție, ține de exercitarea profesiei de avocat, reglementată de Legea nr. 51/1995. Un model nu vede dosarul și nu răspunde pentru rezultat.
Ce risc dacă depun în instanță un text generat automat? — Textul poate conține citate inexistente sau încadrări greșite. În alte jurisdicții au existat cazuri publice în care avocați au fost sancționați pentru depunerea unor citate generate automat, inexistente în realitate.
Ce nu trebuie să introduc într-un astfel de sistem? — Date personale ale terților, informații confidențiale și documente sensibile, fără să verifici în prealabil politica de prelucrare a datelor a serviciului respectiv. Se aplică regulile privind protecția datelor cu caracter personal.
Cum obțin un răspuns mai util? — Cere-i explicit argumentele împotriva poziției tale, nu doar în sprijinul ei. Modelele tind să confirme premisa din întrebare, ceea ce produce o imagine falsă asupra șanselor.
Se schimbă legislația în privința inteligenței artificiale? — Da. La nivelul Uniunii Europene există un cadru dedicat, care clasifică sistemele pe niveluri de risc și impune obligații de transparență și supraveghere umană pentru cele cu risc ridicat, cu aplicare etapizată.
Inteligența artificială a devenit, în doi-trei ani, prima sursă de informare juridică pentru mulți oameni. Este o schimbare reală și, în bună parte, utilă: explică termeni, structurează o problemă confuză, răspunde la ora trei dimineața și nu te face să te simți prost că întrebi.
Are însă un set de limite specifice, care în drept costă mai mult decât în alte domenii — pentru că dreptul funcționează pe precizie: un număr de articol, o formă în vigoare, un termen exact.
Articolul de față explică ce face bine, unde greșește sistematic și cum se folosește fără să te coste.
Ce face bine
Explică termeni și concepte. „Ce înseamnă prescripție extinctivă", „care e diferența dintre uzucapiune și acțiune posesorie", „ce e un titlu executoriu". Aici performanța e reală.
Structurează o problemă confuză. Descrii o situație dezordonată și primești o organizare pe componente: ce ține de dreptul muncii, ce de dreptul civil, ce e urgent.
Pregătește discuția cu un avocat. Ce întrebări să pui, ce documente să duci, ce să verifici. Un client care vine pregătit costă mai puțin și obține mai mult. Vezi ghidul despre prima discuție cu un avocat.
Traduce limbaj juridic. Îți explică ce spune, în fapt, o clauză contractuală sau un paragraf dintr-o hotărâre.
Generează liste de verificare. Ce acte îți trebuie la o procedură, ce clauze să cauți într-un contract.
Unde greșește sistematic
Halucinația
Este limita cea mai periculoasă, pentru că nu se anunță prin nimic.
Un model poate produce un text perfect coerent, în limbaj juridic corect, care citează „art. 512 alin. (3) din Codul civil" — articol care nu există sau care reglementează cu totul altceva. Poate cita o decizie a unei instanțe supreme care nu a fost pronunțată niciodată. Poate indica un termen de 30 de zile acolo unde legea prevede 15.
Nu există niciun semnal în formulare. Textul greșit sună exact la fel de sigur ca textul corect.
În alte jurisdicții au existat cazuri, ajunse publice, în care avocați au depus în instanță memorii conținând citate generate automat, inexistente în realitate, și au fost sancționați pentru asta.
Legislația care se schimbă
Un model are o dată după care nu mai cunoaște modificările legislative, iar în dreptul românesc se modifică des lucruri esențiale: praguri fiscale, procente de indemnizație, cuantumuri de amenzi, uneori termene procedurale.
Efectul practic: modelul îți dă cu convingere procentul de acum doi ani.
Aceeași problemă apare, de altfel, și la articolele online nedatate — vezi ghidul despre informarea juridică online.
Nu vede dosarul tău
Un model răspunde la ce îi spui. Nu vede documentele, nu știe ce probe există, nu cunoaște practica instanței care judecă, nu știe ce a declarat partea adversă.
Or, în drept, soluția depinde exact de aceste detalii. Aceeași întrebare, cu un document în plus, are alt răspuns.
Nu poartă răspundere
Un avocat răspunde disciplinar și civil pentru munca lui și are obligația legală de a se asigura pentru răspundere profesională. Un model nu răspunde pentru nimic.
Aplicarea legii la o situație concretă, cu asumarea unei soluții, ține de exercitarea profesiei de avocat, reglementată de Legea nr. 51/1995. Iar exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație este sancționată de art. 348 din Codul penal.
Tinde să confirme
Modelele au tendința de a fi de acord cu premisa din întrebare. Dacă întrebi „am dreptate că angajatorul nu putea să facă asta?", vei primi, de regulă, argumente în sprijinul tău.
Un avocat bun face invers: îți spune de la început punctele slabe ale cauzei.
Cum se folosește corect
Câteva reguli practice care schimbă complet raportul cost-beneficiu:
1. Tratează răspunsul ca punct de plecare, nu ca soluție. E prima schiță, nu concluzia.
2. Verifică fiecare citare. Dacă îți indică un articol, deschide textul legii și citește-l. Codurile sunt publice — vezi, de exemplu, Codul civil pe articole.
3. Nu te baza pe cifre. Procente, plafoane, cuantumuri, termene — verifică-le în forma în vigoare a actului normativ.
4. Cere-i să argumenteze contra. „Care sunt argumentele împotriva poziției mele?" produce un răspuns mult mai util decât o confirmare.
5. Nu-l folosi pentru acte care se depun. O cerere, o contestație, un contract cu miză mare nu se generează automat și nu se depun neverificate.
6. Nu introduce date pe care nu vrei să le partajezi. Datele personale ale terților, informații confidențiale, documente sensibile — verifică politica serviciului înainte.
7. Verifică termenele separat. Este singurul lucru care nu se poate recupera dacă a fost greșit.
Pune-o gratuit în aplicația Lexeto: vezi avocați verificați și primești informații.
Ce se schimbă în reglementare
Uniunea Europeană a adoptat un cadru dedicat inteligenței artificiale, care clasifică sistemele pe niveluri de risc și impune obligații corespunzătoare — de transparență, documentare și supraveghere umană — pentru cele cu risc ridicat, printre care se numără anumite utilizări în administrarea justiției.
Aplicarea se face etapizat, pe un calendar prevăzut în chiar textul regulamentului. Pentru un utilizator obișnuit, direcția e clară: mai multă transparență despre faptul că interacționezi cu un sistem automat și despre limitele lui.
Se aplică în paralel și regulile privind protecția datelor cu caracter personal, atunci când introduci în astfel de sisteme date despre persoane identificabile.
Testul simplu, înainte de a te baza pe un răspuns
Trei întrebări:
Pot verifica afirmația într-o sursă oficială? Dacă da, verific-o. Dacă nu găsesc articolul citat, răspunsul e greșit.
Depinde soluția de documente pe care modelul nu le-a văzut? Dacă da, răspunsul e cel mult orientativ.
Curge un termen? Dacă da, nu mai experimenta. Vezi ghidul despre termenul de apel și celelalte termene procedurale.
Vrei informații despre situația ta, cu trimitere la textele de lege aplicabile? Descrie problema în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre drepturile și opțiunile tale.
Ce rămâne, realist
Inteligența artificială a coborât semnificativ bariera de acces la informația juridică. Un om care acum cinci ani nu știa nici măcar ce întrebare să pună poate azi să înțeleagă cadrul general al problemei lui în câteva minute.
Asta e o schimbare bună și ireversibilă.
Ce nu s-a schimbat: dreptul rămâne o disciplină a preciziei și a termenelor. Un articol greșit citat, un termen ratat, o încadrare eronată produc consecințe pe care nicio explicație bine formulată nu le repară.
Folosește-o ca să înțelegi. Verifică întotdeauna ce se poate verifica. Iar când miza e mare sau curge un termen, treci mai departe — criteriile sunt în ghidul despre cum alegi un avocat.
Temei legal
- Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat — activitățile care constituie exercitarea profesiei, răspunderea profesională, asigurarea obligatorie
- Codul penal (Legea nr. 286/2009) — art. 348, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități
- Regulamentul (UE) privind inteligența artificială — clasificarea pe niveluri de risc, obligațiile de transparență și supraveghere umană, calendarul de aplicare
- Regulamentul (UE) 2016/679 — protecția datelor cu caracter personal, aplicabil la introducerea de date în sisteme automate
- Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) și Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — cerințele de formă și conținut ale actelor de procedură
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.
Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.
