Este ilegal să creezi un deepfake în România?

Nu există în prezent o normă penală specifică care să incrimineze explicit crearea unui deepfake. Un proiect de lege care prevedea pedepse de 6 luni până la 2 ani de închisoare pentru crearea de astfel de materiale a trecut Senatul, dar Camera Deputaților l-a retrimis la comisii. Până la adoptarea unei legi specifice, crearea unui deepfake dăunător poate fi urmărită penal doar dacă se încadrează în infracțiuni existente — defăimare, fraudă informatică sau violarea vieții private.

Diferă situația juridică dacă deepfake-ul este cu caracter sexual?

Da, parțial. Articolul 226 alineatul (2¹) din Codul penal sancționează divulgarea imaginilor intime fără consimțământ, inclusiv cu scopul de a produce suferință psihică sau a prejudicia imaginea persoanei. Problema rămâne că legea a fost concepută pentru imagini reale și nu este clar dacă un deepfake pornografic (o imagine sintetică care nu a existat în realitate) se încadrează automat sub această normă. Există argumente juridice în ambele sensuri, iar jurisprudența română în această materie este extrem de limitată.

Pot cere daune pentru un deepfake publicat online?

Da, pe cale civilă. Articolul 73 din Codul civil protejează dreptul la propria imagine și poate justifica atât o acțiune în daune, cât și o cerere de interdicție a distribuirii conținutului. Cuantumul daunelor morale depinde de probele privind prejudiciul suferit — afectarea reputației profesionale, suferința psihică documentată, pierderi patrimoniale demonstrabile.

AI Act UE se aplică deja în România?

Da, Regulamentul (UE) privind inteligența artificială este direct aplicabil în toate statele membre, inclusiv România, fără a fi necesară o lege națională separată de transpunere. Obligațiile de transparență din Articolul 50, privind conținutul sintetic și deepfake-urile, se aplică din 2 august 2026. Totuși, mecanismele naționale de supraveghere și sancționare sunt încă în curs de consolidare.

Deepfake-uri Ilegale — Italia Pedepsește cu 1-5 Ani. Ce Spune Legea în România

27 iulie 2026

Italia a adoptat în septembrie 2025 prima lege națională dedicată inteligenței artificiale din UE, introducând o infracțiune specifică pentru deepfake-uri — pedepsită cu 1 până la 5 ani de închisoare.
România nu are încă o lege deepfake promulgată: un proiect legislativ a trecut Senatul, a fost retrimis la comisii ale Camerei Deputaților și rămâne în dezbatere.
Victimele deepfake-urilor pot invoca deja mai multe temeiuri din Codul civil și Codul penal român — dreptul la propria imagine, violarea vieții private și, după caz, înșelăciunea sau defăimarea.
Regulamentul (UE) privind inteligența artificială (AI Act) obligă distribuitorii de conținut sintetic să dezvăluie utilizatorilor că materialul a fost generat sau modificat cu AI.
Absența unui articol penal explicit pentru deepfake lasă victimele să depindă de norme generale, ceea ce îngreunează dovedirea infracțiunii și obținerea rapidă a eliminării conținutului.

Este ilegal să creezi un deepfake în România? — Nu există în prezent o normă penală specifică care să incrimineze explicit crearea unui deepfake. Un proiect de lege care prevedea pedepse de 6 luni până la 2 ani de închisoare pentru crearea de astfel de materiale a trecut Senatul, dar Camera Deputaților l-a retrimis la comisii. Până la adoptarea unei legi specifice, crearea unui deepfake dăunător poate fi urmărită penal doar dacă se încadrează în infracțiuni existente — defăimare, fraudă informatică sau violarea vieții private.
Diferă situația juridică dacă deepfake-ul este cu caracter sexual? — Da, parțial. Articolul 226 alineatul (2¹) din Codul penal sancționează divulgarea imaginilor intime fără consimțământ, inclusiv cu scopul de a produce suferință psihică sau a prejudicia imaginea persoanei. Problema rămâne că legea a fost concepută pentru imagini reale și nu este clar dacă un deepfake pornografic (o imagine sintetică care nu a existat în realitate) se încadrează automat sub această normă. Există argumente juridice în ambele sensuri, iar jurisprudența română în această materie este extrem de limitată.
Pot cere daune pentru un deepfake publicat online? — Da, pe cale civilă. Articolul 73 din Codul civil protejează dreptul la propria imagine și poate justifica atât o acțiune în daune, cât și o cerere de interdicție a distribuirii conținutului. Cuantumul daunelor morale depinde de probele privind prejudiciul suferit — afectarea reputației profesionale, suferința psihică documentată, pierderi patrimoniale demonstrabile.
AI Act UE se aplică deja în România? — Da, Regulamentul (UE) privind inteligența artificială este direct aplicabil în toate statele membre, inclusiv România, fără a fi necesară o lege națională separată de transpunere. Obligațiile de transparență din Articolul 50, privind conținutul sintetic și deepfake-urile, se aplică din 2 august 2026. Totuși, mecanismele naționale de supraveghere și sancționare sunt încă în curs de consolidare.

Un deepfake este o imagine, un videoclip sau o înregistrare audio în care chipul, vocea sau corpul unei persoane reale a fost înlocuit sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât rezultatul să pară autentic. Termenul vine din engleza „deep learning" și „fake" și descrie o tehnologie tot mai accesibilă — astăzi oricine cu un telefon și o aplicație poate genera astfel de conținut în câteva minute.

Problema nu este doar estetică. Un deepfake poate distruge o reputație, extorca o persoană, induce în eroare alegătorii sau umili sexual o victimă fără niciun consimțământ. Întrebarea care devine urgentă în 2025–2026 este: deepfake lege pedeapsă — cât de serios tratează statele europene această amenințare? Italia a dat deja un răspuns concret. România se află în curs de a formula unul.

Ce a Făcut Italia: Legea 132/2025 și Articolul 612-quater

Pe 23 septembrie 2025, Italia a promulgat Legea nr. 132/2025 — prima lege națională cuprinzătoare privind inteligența artificială adoptată de un stat membru UE. Aceasta a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Piesa centrală în materie de deepfake este Articolul 612-quater din Codul penal italian, introdus prin această lege. Textul incriminează fapta oricărei persoane care, fără consimțământul celui vizat, vinde, publică sau difuzează imagini, videoclipuri sau înregistrări audio ale căror chipuri sau voci au fost falsificate sau modificate cu sisteme AI, într-un mod capabil să inducă în eroare cu privire la autenticitatea lor și cauzând un prejudiciu nejustificat.

Pedeapsa: de la 1 la 5 ani de închisoare.

Legea italiană acoperă atât conținutul cu caracter sexual (deepfake pornografic), cât și orice alt tip de material prejudiciabil — un discurs fals atribuit unui politician, un videoclip în care o persoană pare că comite o infracțiune, o înregistrare audio manipulată pentru fraudă financiară. Sancțiunea se aplică celui care difuzează conținutul cu știință, nu neapărat celui care l-a generat tehnic — deși și creatorul poate răspunde în baza altor norme.

Această abordare este considerată printre cele mai directe din Europa: nu se bazează pe norme generale, ci creează o infracțiune autonomă, cu un prag de pedeapsă substanțial.

deepfake lege pedeapsă — Unde Se Află România

România nu a adoptat încă o lege dedicată deepfake-urilor. Un proiect legislativ inițiat în 2023 de deputatul Eugen Bejinariu și senatorul Robert Cazanciuc a trecut Senatul în iunie 2023, dar ulterior Camera Deputaților l-a retrimis la comisii din cauza unor controverse legate de libertatea de exprimare și de dificultatea distincției dintre satira legală și deepfake-ul dăunător.

Varianta care a ajuns cel mai aproape de vot prevedea:

Pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru crearea de deepfake-uri (în forma propusă de comisiile Camerei)
Amendă de la 60 la 180 de zile-amendă pentru distribuirea cu știință a unor astfel de materiale
Obligativitatea marcării conținutului cu un avertisment vizibil pe minimum 10% din suprafața materialului sau printr-un mesaj audio la început și la final

Critica principală — formulată și de asociații ale societății civile precum ApTI și APADOR — a vizat faptul că legea nu diferenția clar după scopul și impactul conținutului, riscând să sancționeze cinemaști, creatori de reclame sau autori de conținut satiric.

Statutul actual (iunie 2026): proiectul este în continuare în dezbatere parlamentară, fără o dată certă de promulgare.

Ce Legi Române Se Pot Aplica Deja

Absența unei legi specifice nu înseamnă că victimele sunt complet lipsite de protecție. Dreptul român oferă mai multe pârghii, deși niciuna nu vizează deepfake-ul în mod explicit.

Dreptul la propria imagine — Codul civil, art. 73

Articolul 73 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) consacră dreptul oricărei persoane de a interzice sau de a împiedica reproducerea, în orice formă, a înfățișării ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Încălcarea acestui drept poate justifica o acțiune în instanță pentru daune morale și materiale, precum și o ordonanță de interdicție pentru eliminarea conținutului.

Violarea vieții private și imaginile intime — Codul penal, art. 226

Articolul 226 din Codul penal sancționează mai multe fapte relevante:

Captarea sau înregistrarea fără drept a imaginii sau vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat — 1 lună până la 6 luni închisoare sau amendă
Divulgarea, diseminarea sau transmiterea unor astfel de imagini sau sunete obținute ilicit — 3 luni până la 2 ani închisoare sau amendă
Divulgarea de imagini intime fără consimțământ, cu consecința producerii de suferință psihică sau a prejudicierii imaginii persoanei — 6 luni până la 3 ani închisoare sau amendă

Termenul „imagine intimă" este definit legal ca orice reproducere a imaginii nude a unei persoane care expune organele genitale, anusul sau zona pubiană, ori, în cazul femeilor, sânii, sau care este implicată în conduită sexuală sau acte sexuale.

Un deepfake pornografic generat fără consimțământ poate intra sub incidența acestui articol, dacă instanța acceptă că materialul sintetic echivalează cu o „imagine intimă" în sensul legii — ceea ce nu este garantat în absența unei norme explicite.

Defăimarea — Codul penal

Fapta de defăimare (Codul penal, capitolul privind infracțiunile contra demnității persoanei) protejează reputația unei persoane față de afirmații false care îi lezează onoarea sau demnitatea. Un deepfake care prezintă o persoană reală comițând fapte pe care nu le-a comis — luând mită, agresorând pe cineva, făcând declarații false — poate constitui defăimare, cu condiția probării elementului de falsitate și a intenției de dăunare.

Frauda informatică — Codul penal, art. 249

Când un deepfake este folosit pentru a obține un beneficiu patrimonial prin inducerea în eroare a unei alte persoane — de exemplu, un videoclip fals cu un director de companie care instruiește un transfer de fonduri — fapta poate fi încadrată ca fraudă informatică potrivit Codului penal, cu pedepse care pot ajunge la mai mulți ani de închisoare în funcție de valoarea prejudiciului.

Tipuri de deepfake și posibile încadrări legale

Tip deepfake	Posibilă încadrare legală
Deepfake pornografic (imagine intimă sintetică)	Art. 226 alin. (2¹) Cod penal — imagini intime; art. 73 Cod civil — dreptul la imagine
Deepfake cu declarații false atribuite unei persoane publice	Defăimare (Cod penal) + art. 73 Cod civil
Deepfake folosit pentru fraudă financiară (CEO fraud)	Art. 249 Cod penal — fraudă informatică
Deepfake electoral (candidat falsificat)	Defăimare + posibil infracțiuni electorale (Legea nr. 208/2015)
Deepfake satiric marcat explicit	În principiu, fără răspundere penală — libertatea de exprimare
Deepfake distribuit fără marcaj, dar fără intenție de prejudiciu	Zonă gri — depinde de conținut și context

Ai o întrebare despre acest subiect?

Pune-o gratuit în aplicația Lexeto: vezi avocați verificați și primești informații.

Pune o întrebare

AI Act UE și Obligațiile de Transparență

Regulamentul (UE) privind inteligența artificială — cunoscut ca AI Act — a intrat în vigoare în august 2024 și se aplică gradual: obligațiile pentru modelele de AI de uz general au devenit aplicabile din 2 august 2025, iar obligațiile de transparență din Articolul 50 (pentru conținutul sintetic și deepfake-uri) se aplică din 2 august 2026.

Articolul 50 din AI Act stabilește obligații specifice de transparență pentru conținutul sintetic:

Furnizorii de sisteme AI care generează conținut (text, imagini, audio, video) trebuie să marcheze tehnic acel conținut, prin watermark sau alte semnale de proveniență lizibile automat.
Distribuitorii care prezintă conținut generat de AI utilizatorilor finali au obligația să informeze utilizatorii că materialul a fost generat sau modificat substanțial de AI.
Alineatul (4) impune o obligație specifică pentru deepfake: oricine folosește AI pentru a crea sau manipula imaginea sau vocea unei persoane reale trebuie să dezvăluie că materialul este artificial.

Excepție: conținutul satiric sau artistic marcat evident ca atare nu intră sub obligația de dezvăluire dacă este clar că nu se intenționează să inducă în eroare.

Termenul pentru implementarea unui Cod de Practică privind transparența conținutului AI generat de Comisia Europeană era estimat pentru mai–iunie 2026.

Implicația directă pentru România: deși AI Act este regulament european cu aplicabilitate directă (nu necesită transpunere), lipsa unor autorități naționale clare de supraveghere în domeniu și a unor mecanisme de sesizare accesibile publicului larg face dificilă aplicarea efectivă a acestor norme la nivel individual.

Ce Faci Dacă Ești Victimă a unui Deepfake

Dacă identifici un material fals care te reprezintă, există câțiva pași concreți pe care îi poți urma:

Documentare imediată. Salvează imediat capturi de ecran cu adresa URL, data și ora publicării, precum și orice informație despre contul sau pagina care distribuie materialul. Aceste probe pot deveni esențiale într-o procedură judiciară.

Sesizarea platformei. Toate platformele majore (Meta, TikTok, YouTube, X) au proceduri de raportare a conținutului fals sau care îți folosește imaginea fără consimțământ. Solicită eliminarea conținutului pe motiv de încălcare a dreptului la imagine sau, dacă este aplicabil, ca „non-consensual intimate imagery" (NCII). Unele platforme cooperează cu baze de date de hash care blochează redistribuirea materialului.

Notificare prealabilă prin executor judecătoresc. Dacă distribuitorul este identificabil, o notificare prealabilă prin executor poate opri distribuirea și documentează că acesta era la cunoștință de caracterul fals al materialului — element important pentru probarea intenției în cazul unui dosar penal.

Plângere penală. Dacă materialul este de natură intimă sau provoacă un prejudiciu evident, poți depune o plângere penală la Parchetul de pe lângă judecătoria din raza ta. Poliția Română — Direcția de Investigare a Criminalității Informatice poate investiga deepfake-uri care implică sisteme informatice.

Acțiune civilă. Pe lângă calea penală, poți solicita daune morale și materiale printr-o acțiune civilă, invocând art. 73 din Codul civil și, după caz, răspunderea delictuală (art. 1357 Cod civil).

Cum Raportezi și Elimini Conținutul

Fiecare platformă majoră dispune de canale specifice:

Meta (Instagram, Facebook): Raportarea se face direct din postare — „Raportează" > „Nu este el/ea" sau „Informații false". Pentru imagini intime sintetice, Meta cooperează cu platforma StopNCII.org, care permite victimelor să încarce un „hash" al imaginii originale (nu imaginea în sine) pentru a bloca distribuirea.

TikTok: Formularul dedicat „Raportează conținut care mă implică" permite sesizarea materialelor false care folosesc chipul sau vocea ta.

YouTube: Formularul de solicitare de eliminare pe baza dreptului la imagine se depune prin Google Support, cu identificarea URL-ului exact.

X (fostul Twitter): Există o politică specifică privind media sintetică și manipulată, care permite raportarea videoclipurilor deepfake.

ANPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal): Dacă prelucrarea imaginii tale este o prelucrare de date cu caracter personal fără temei legal (ceea ce un deepfake de obicei implică), poți depune o plângere la ANPDCP invocând încălcarea GDPR.

Temei legal

Codul civil al României (Legea nr. 287/2009), art. 73 — Dreptul la propria imagine: orice persoană poate interzice sau împiedica reproducerea înfățișării ori a vocii sale în orice formă, fără consimțământul său.
Codul penal al României (Legea nr. 286/2009), art. 226 — Violarea vieții private, inclusiv alin. (2¹) privind divulgarea imaginilor intime fără consimțământ; pedepse de la 1 lună/amendă până la 3 ani închisoare, în funcție de faptă.
Codul penal al României, art. 249 — Frauda informatică, aplicabilă deepfake-urilor folosite pentru inducerea în eroare cu scop patrimonial.
Codul penal al României — Defăimarea (infracțiuni contra demnității persoanei), aplicabilă deepfake-urilor care conțin afirmații false dăunătoare reputației.
Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act), art. 50 — Obligații de transparență pentru furnizorii și utilizatorii sistemelor AI care generează sau manipulează conținut sintetic, inclusiv obligația de dezvăluire pentru deepfake-uri.
Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 5 și art. 6 — Prelucrarea imaginii unei persoane fără consimțământ și fără alt temei legal constituie o prelucrare ilegală de date cu caracter personal, sesizabilă la ANPDCP.
Legea italiană nr. 132/2025, art. 612-quater Cod penal italian — Referință comparativă: incriminarea autonomă a difuzării de deepfake-uri fără consimțământ, pedepsită cu 1 până la 5 ani de închisoare.