Onorariul avocatului: criteriile care îl stabilesc

Întrebarea „cât costă" nu are un răspuns unic, pentru că onorariul nu e un preț de raft. Este rezultatul unei negocieri, într-un cadru pe care legea îl definește.

Ce se poate spune însă concret este care sunt criteriile care îl determină, ce forme poate lua, ce nu intră în el și cât din el poți recupera.

Articolul le explică pe rând, ca să știi ce întrebi și ce compari.

Cadrul: negociere, nu tarif

Legea nr. 51/1995 și Statutul profesiei de avocat stabilesc că onorariul se determină liber, prin negociere între avocat și client, și se consemnează în contractul de asistență juridică.

Ce înseamnă practic:

Nu există un preț oficial pentru „un divorț" sau „un dosar penal". Două cazuri care sună identic pot avea onorarii foarte diferite, justificat.

Onorariul trebuie să fie rezonabil și stabilit cu bună-credință, potrivit criteriilor din Statut. Nu e un cec în alb în nicio direcție.

Se consemnează în scris. Contractul de asistență juridică este forma în care se stabilesc obiectul, întinderea serviciilor și onorariul.

Baroul poate interveni în litigiile privind onorariile, în condițiile prevăzute de Statut.

Criteriile care îl determină

Statutul profesiei enumeră elementele de care se ține seama la stabilirea onorariului. În esență:

Timpul și volumul de muncă cerute de executarea mandatului. Un dosar cu zece volume și douăzeci de termene nu costă cât unul cu un termen.

Natura, noutatea și dificultatea cazului. O problemă cu practică judiciară consolidată se pregătește altfel decât una fără precedent.

Importanța intereselor în cauză. Miza patrimonială sau personală contează.

Împrejurarea că acceptarea mandatului îl împiedică pe avocat să accepte alte cauze — relevantă la cazurile care consumă disponibilitatea.

Notorietatea, titlurile, vechimea, experiența și specializarea avocatului.

Conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura cazului.

Avantajele și rezultatele obținute pentru client.

Situația financiară a clientului — criteriu prevăzut expres, care permite adaptarea.

Constrângerile de timp, când cazul cere intervenție urgentă.

Când primești o ofertă, aceste criterii sunt grila pe care poți cere justificarea diferenței între două oferte.

Vrei să înțelegi ce ar trebui să cuprindă onorariul în situația ta? Descrie-o în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre cadrul aplicabil.

Formele de onorariu

Orar — se plătește pe unitate de timp efectiv lucrat. Transparent, dar imprevizibil ca total. Cere raportare detaliată a orelor.

Fix (forfetar) — o sumă pentru un serviciu determinat: redactarea unui contract, reprezentarea într-un dosar, o etapă procesuală. Previzibil. Riscul e la avocat dacă durează mai mult, la client dacă durează mai puțin.

De succes — o sumă suplimentară, condiționată de obținerea unui rezultat. Statutul permite onorariul de succes în completarea celui fix sau orar, în condițiile prevăzute. Nu poate fi singura formă de remunerare.

Combinat — cel mai frecvent în practică: o parte fixă, care acoperă munca, plus o componentă de succes.

Pentru dosare de durată, se practică și eșalonarea pe etape procesuale — fond, apel, recurs — cu sume distincte pentru fiecare.

Detalii despre limitele onorariului de succes sunt în ghidul dedicat onorariului de succes.

Ce nu intră în onorariu

Confuzia care produce cele mai multe nemulțumiri. Următoarele sunt cheltuieli, se plătesc separat și nu revin avocatului:

• taxa judiciară de timbru — se plătește la bugetul local, potrivit OUG nr. 80/2013;
• onorariile de expert — expertize tehnice, contabile, medico-legale;
• taxele pentru obținerea de înscrisuri — extrase de carte funciară, certificate, copii din dosare;
• cheltuielile de deplasare, când cazul se judecă în altă localitate;
• taxele de executare și onorariul executorului judecătoresc, în faza de executare;
• taxele de traducere și legalizare;
• onorariul de interpret, când e cazul.

Când compari două oferte, întreabă explicit ce este inclus. O ofertă mai mică fără cheltuieli poate depăși una mai mare care le include.

Ce recuperezi dacă câștigi

Codul de procedură civilă prevede că partea care pierde procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile de judecată ale părții câștigătoare, între care și onorariul de avocat.

Trei limitări importante:

Trebuie cerut expres. Instanța nu acordă cheltuieli din oficiu; se solicită, cu dovezi.

Se dovedește cu documente — contract de asistență juridică, factură, dovada plății.

Instanța poate reduce motivat partea din cheltuieli reprezentând onorariul, când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei. E o putere prevăzută expres de Codul de procedură civilă.

Deci recuperarea este posibilă, dar nu garantată integral. Nu construi bugetul pe presupunerea că îți recuperezi tot.

Mecanismul complet, cu toate categoriile de cheltuieli, e în ghidul despre cât costă un proces.

Când nu îți permiți

Legea prevede mecanisme, nu te lasă fără soluție:

Ajutorul public judiciar — OUG nr. 51/2008 reglementează formele de ajutor pentru persoanele care nu pot face față cheltuielilor unui proces: onorariu de avocat, onorariu de expert, scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare. Se acordă în funcție de venit, în condițiile prevăzute.

Avocatul din oficiu — în cazurile de asistență juridică obligatorie prevăzute de Codul de procedură penală, precum și în celelalte situații stabilite de lege.

Asistența juridică extrajudiciară, în formele prevăzute de OUG nr. 51/2008.

Detaliile sunt în ghidurile despre avocatul din oficiu și despre ajutorul juridic gratuit.

Ce întrebi înainte să semnezi

1. Ce formă are onorariul — orar, fix, de succes, combinat?
2. Ce acoperă exact — până la ce etapă procesuală?
3. Ce se întâmplă la apel — e inclus sau se renegociază?
4. Ce cheltuieli sunt în afara onorariului și cine le avansează?
5. Cum se plătește — integral, pe etape, la termene?
6. Ce se întâmplă dacă cazul se închide devreme — prin tranzacție, renunțare, achiesare?
7. Ce se întâmplă dacă reziliezi contractul — ce parte rămâne datorată?
8. Primesc raportări și la ce interval?

Punctele 3 și 6 produc cele mai multe dispute. Cere-le în scris, în contract.

Ce trebuie să conțină contractul e explicat în ghidul despre contractul de asistență juridică.

Temei legal

• Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat — contractul de asistență juridică, principiile remunerării
• Statutul profesiei de avocat — criteriile de stabilire a onorariului, formele acestuia, condițiile onorariului de succes, cerința caracterului rezonabil, competențele baroului în litigiile privind onorariile
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — cheltuielile de judecată, obligarea părții căzute în pretenții, dreptul instanței de a reduce motivat partea reprezentând onorariul
• OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — formele de ajutor, condițiile de acordare
• Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — cazurile de asistență juridică obligatorie
• OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Acest articol are caracter informativ și nu constituie îndrumare pentru o situație concretă.

Descarcă aplicația Lexeto gratuit.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.