Cererea de apel: ce trebuie să conțină ca să nu fie pierdută

Apelul e a doua șansă, dar una cu formă strictă. Cele mai multe se pierd nu pentru că argumentele erau slabe, ci pentru că cererea nu conținea ce cere legea.

Articolul explică ce se poate ataca, ce trebuie să conțină cererea, unde se depune și ce greșeli o compromit.

Ce se poate ataca

Art. 466 din Codul de procedură civilă stabilește regula:

Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.

Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță.

Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță. Mențiunea greșită din hotărâre nu creează o cale de atac inexistentă.

Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.

Ce trebuie să conțină cererea

Art. 470 enumeră elementele obligatorii:

a) Datele de identificare — numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul.

b) Indicarea hotărârii atacate — număr, dată, instanța care a pronunțat-o, numărul dosarului.

c) Motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

d) Probele invocate în susținerea apelului.

e) Semnătura.

Textul integral: art. 470 Cod procedură civilă.

Codul prevede consecințe pentru lipsa anumitor elemente. Practic: un apel fără motive și fără probe indicate este un apel compromis.

Ai primit o hotărâre și nu știi dacă e apelabilă sau ce trebuie să conțină cererea? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre cadrul aplicabil.

Unde se depune

La instanța care a pronunțat hotărârea atacată, nu la instanța superioară care va judeca apelul.

Aceasta este eroarea procedurală cea mai frecventă. Instanța de fond înregistrează cererea, o comunică intimatului și înaintează dosarul instanței de apel.

Depunerea directă la instanța superioară produce întârzieri și, în funcție de moment, poate ridica probleme legate de respectarea termenului.

Motivele: partea care decide

Diferența dintre un apel care se judecă și unul care se respinge stă aici.

Motivele de fapt — ce a reținut greșit prima instanță din situația de fapt: o probă interpretată eronat, o împrejurare ignorată, o concluzie care nu decurge din probe.

Motivele de drept — ce text de lege a fost aplicat greșit sau neaplicat, cum trebuia interpretat.

Ce nu funcționează:

• „nu sunt de acord cu hotărârea";
• „instanța a fost părtinitoare", fără indicarea unui motiv concret;
• reluarea integrală a cererii de chemare în judecată, fără raportare la considerentele hotărârii;
• invocarea unor fapte fără indicarea probelor.

Un motiv util arată exact ce a greșit prima instanță, unde anume în considerente, și de ce concluzia corectă e alta.

Probele în apel

Codul de procedură civilă permite administrarea de probe în apel, în condițiile prevăzute — inclusiv probe noi, în limitele stabilite de lege.

De reținut:

Probele trebuie indicate în cererea de apel, potrivit art. 470 lit. d). Nu le poți propune oricând, pe parcurs.

Instanța de apel poate reface sau completa probele administrate la prima instanță, în condițiile legii.

Nu se pot invoca motive noi peste limitele prevăzute de lege; apelul are un efect devolutiv delimitat de ce s-a cerut și de ce s-a judecat.

Efectele apelului

Efectul suspensiv — apelul suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepțiile prevăzute de lege, între care hotărârile date cu execuție provizorie.

Efectul devolutiv — instanța de apel rejudecă fondul, în limitele stabilite de cererea de apel și de ce s-a supus judecății la prima instanță.

Neagravarea situației în propria cale de atac — apelantului nu i se poate crea, în propriul apel, o situație mai grea decât cea din hotărârea atacată, în condițiile prevăzute de lege.

Ultimul principiu e important practic: dacă doar tu ai declarat apel, nu risctăi să pierzi mai mult decât ai pierdut deja. Situația se schimbă dacă și partea adversă declară apel.

Taxa judiciară

Apelul se timbrează, potrivit OUG nr. 80/2013, la un cuantum stabilit prin raportare la taxa datorată pentru cererea soluționată de prima instanță, în condițiile prevăzute.

Există scutiri și regimuri favorabile pentru anumite categorii — între care cererile privind pensia de întreținere, conflictele de muncă și protecția consumatorilor.

Dacă nu poți plăti, poți solicita ajutor public judiciar, în condițiile OUG nr. 51/2008 — scutire, reducere, eșalonare sau amânare.

Vezi ghidul despre ajutorul juridic gratuit.

Ce urmează după apel

Împotriva hotărârii date în apel se poate exercita recursul, în cazurile și condițiile prevăzute de lege — nu în toate materiile.

Diferența esențială: recursul vizează, ca regulă, doar motive de nelegalitate, nu reevaluarea situației de fapt. Iar în recurs, cererile și concluziile se formulează și se susțin numai prin avocat sau consilier juridic, cu excepțiile prevăzute de lege.

Termenele pentru fiecare cale de atac sunt explicate în ghidul despre termenul de apel.

Ce faci practic

1. Verifică în dispozitivul hotărârii ce cale de atac este menționată și în ce termen — dar verifică și legea, pentru că mențiunea greșită nu creează o cale de atac inexistentă.
2. Notează data comunicării hotărârii — de acolo curge, de regulă, termenul.
3. Citește considerentele, nu doar dispozitivul. Motivele de apel se construiesc din ele.
4. Formulează motive concrete, punctate pe considerente.
5. Indică probele în cerere, nu ulterior.
6. Depune la instanța care a pronunțat hotărârea.
7. Timbrează sau solicită ajutor public judiciar înainte de expirarea termenului.
8. Păstrează dovada depunerii și numărul de înregistrare.

Temei legal

• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — art. 466 privind obiectul apelului principal și regimul hotărârilor date în ultimă instanță și al încheierilor premergătoare; art. 470 privind cuprinsul cererii de apel; termenul de apel; instanța la care se depune; efectul suspensiv și cel devolutiv; principiul neagravării situației în propria cale de atac; administrarea probelor în apel; recursul și cerința asistării prin avocat
• OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru — taxa pentru apel, scutirile și regimurile favorabile
• OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Verifică termenul aplicabil materiei în care s-a pronunțat hotărârea.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.