Factură neplătită între firme: ce poți recupera peste suma din factură

Ai livrat, ai emis factura, au trecut două luni și banii nu au venit. Întrebarea practică nu este dacă poți cere dobândă — poți, chiar dacă în contract nu scrie nimic despre asta. Întrebarea este cât anume, peste suma din factură, și de când începe să curgă.

Regimul juridic pentru facturile neplătite între firme nu este cel general. Legea nr. 72/2013 a creat un set separat de reguli, mai dure, tocmai pentru că întârzierea la plată între profesioniști blochează lanțuri întregi de firme.

Termenul de plată, când contractul tace

Dacă părțile nu au stabilit un termen, creanța devine scadentă după 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii de către debitor. Nu de la data emiterii facturii, ci de la primirea ei — diferența contează atunci când factura a fost trimisă cu întârziere.

Când din contract nu rezultă data primirii facturii, termenul de 30 de zile curge de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor. Dacă legea sau contractul prevede o procedură de recepție ori de verificare, termenul curge de la finalizarea acesteia.

Părțile pot conveni un termen mai lung, dar nu oricât. Între profesioniști, termenul contractual de plată nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Există o excepție îngustă, pentru situații justificate obiectiv de natura contractului, dar ea nu transformă regula în opțiune.

Cele 8 puncte procentuale

Aici apare diferența cea mai importantă față de un raport obișnuit.

Regula generală, din OG nr. 13/2011, stabilește dobânda penalizatoare la rata de referință a BNR plus 4 puncte procentuale. Rata de referință este rata dobânzii de politică monetară stabilită de Consiliul de administrație al BNR.

În raporturile dintre profesioniști și în cele dintre profesioniști și autorități contractante, adaosul este de 8 puncte procentuale, nu de 4. Diferența se acumulează: la o factură de 50.000 de lei neplătită un an, cele 4 puncte în plus înseamnă în jur de 2.000 de lei.

Dobânda curge de drept de la scadență. Nu ai nevoie de o notificare, de o punere în întârziere sau de o somație pentru ca ea să înceapă să curgă. Notificarea rămâne utilă ca probă și ca presiune, dar nu este condiție pentru naștere.

Pentru o estimare pe cifrele tale, poți folosi calculatorul de dobândă legală, care aplică formula pe suma și perioada introduse.

Cei 40 de euro pe care nu trebuie să îi dovedești

Peste dobândă, legea îți dă un drept separat, pe care mulți creditori nu îl cer pentru că nu știu că există.

Când sunt îndeplinite condițiile întârzierii, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii în lei, la cursul din ziua plății, a sumei de 40 de euro, reprezentând daune-interese suplimentare minimale. Este o sumă forfetară: nu trebuie să dovedești că ai cheltuit efectiv atât.

Dacă ai cheltuit mai mult cu recuperarea creanței — onorarii, expertize, cheltuieli cu somațiile — poți cere și diferența peste cei 40 de euro. Aceasta se dovedește cu documente.

Cei 40 de euro se datorează pentru fiecare creanță neplătită la scadență. La un partener care ți-a lăsat neplătite zece facturi, discutăm despre zece asemenea sume, nu despre una singură.

Clauzele care par valabile, dar nu sunt

Multe contracte conțin clauze prin care furnizorul renunță în avans la dobândă sau acceptă termene de plată foarte lungi. Legea le tratează sever.

Este considerată abuzivă clauza care exclude posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare sau care le stabilește la un nivel vădit inechitabil. La fel, clauza care fixează un termen de plată peste limitele legale sau care elimină dreptul la daunele-interese suplimentare.

Sancțiunea nu este una simbolică: clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută. Practic, faptul că ai semnat un contract în care scria că nu vei cere dobândă nu te împiedică să o ceri, dacă clauza intră în această categorie.

Este important de reținut că regimul se aplică raporturilor dintre profesioniști și celor cu autorități contractante. Într-un contract cu un client persoană fizică, regulile sunt altele.

Ordinea practică

Verifică întâi ce scrie contractul despre termenul de plată și dacă acel termen se încadrează în limitele legale. Dacă nu scrie nimic, aplici termenul de 30 de zile de la primirea facturii.

Stabilește data exactă a scadenței și numără zilele de întârziere până în prezent. Calculează dobânda la rata de referință plus 8 puncte procentuale, pe zile, raportat la an.

Adaugă echivalentul în lei al celor 40 de euro. Dacă ai cheltuieli suplimentare documentate cu recuperarea, adaugă-le separat, cu actele care le probează.

Trimite o notificare scrisă în care detaliezi suma din factură, dobânda calculată până la zi și daunele minimale, cu mențiunea că dobânda continuă să curgă până la plata efectivă. Multe recuperări se opresc aici, fără instanță.

Temei legal

Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante: art. 3 pentru termenul legal de plată, art. 5 pentru termenul contractual maxim, art. 6 și 7 pentru raporturile cu autorități contractante, art. 9 pentru cheltuielile de recuperare a creanței, art. 10 pentru daunele-interese minimale de 40 de euro, art. 12–15 pentru clauzele abuzive și sancțiunea nulității absolute.

OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești: art. 1 pentru definiții, art. 3 alin. (2) pentru adaosul de 4 puncte procentuale și art. 3 alin. (2^1) pentru cel de 8 puncte procentuale.

Codul civil: art. 1.523 pentru întârzierea de drept în executarea obligației și art. 1.535 pentru daunele moratorii în cazul obligațiilor bănești.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.