Pensia alimentară în 2026: cât se dă, ce faci dacă părintele nu are venituri

Pensia de întreținere — cunoscută în limbaj curent drept pensie alimentară — este suma pe care părintele care nu locuiește cu copilul o plătește lunar pentru creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia.

Obligația nu depinde de căsătorie, de divorț sau de relația dintre părinți. Rezultă din filiație și există indiferent de forma în care s-a născut copilul.

Articolul explică plafoanele din lege, ce se ia în calcul la venit, cum se stabilește concret și cum se modifică.

Plafoanele din Codul civil

Codul civil stabilește limitele maxime prin raportare la venitul lunar net al celui obligat:

Trei precizări care schimbă calculul:

Sunt plafoane, nu sume fixe. Instanța poate stabili sub plafon, ținând cont de nevoile concrete ale copilului și de mijloacele celui obligat.

Se raportează la totalul copiilor pe care îi are cel obligat, nu doar la cei dintr-o relație. Un părinte cu copii din două relații se încadrează la plafonul pentru numărul total.

Limita totală. Codul civil prevede că întreținerea datorată de un părinte, împreună cu cea datorată altor persoane îndreptățite, nu poate depăși jumătate din venitul său net lunar.

Pentru o estimare pe cifrele tale, folosește calculatorul de pensie alimentară — aplică plafoanele legale pe venitul introdus.

Ce intră în „venit net"

Cea mai frecventă sursă de dispută.

Baza nu este salariul de bază, ci totalitatea veniturilor nete realizate de cel obligat. Se iau în considerare, în principiu:

• salariul net și sporurile cu caracter permanent;
• veniturile din activități independente, din drepturi de autor, din chirii;
• veniturile din dividende;
• pensiile;
• indemnizațiile cu caracter permanent.

Nu se iau în calcul, ca regulă, sumele cu destinație specială care nu reprezintă venit propriu-zis — de exemplu, cele care acoperă cheltuieli efectuate în interesul angajatorului.

Când veniturile nu pot fi dovedite — muncă nedeclarată, activitate ocazională, venituri ascunse — instanța poate stabili întreținerea prin raportare la salariul minim brut pe economie, în condițiile legii. Nimeni nu scapă de obligație declarând că nu are venituri.

Ai o situație în care veniturile celuilalt părinte nu sunt transparente? Descrie-o în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre cadrul aplicabil.

Cum se stabilește

Trei căi, în ordinea costului și a duratei:

1. Prin înțelegerea părinților, cu autentificare la notar. Cea mai rapidă și mai ieftină. Actul notarial are forță executorie.

2. În cadrul divorțului — instanța se pronunță din oficiu asupra întreținerii pentru copiii minori, chiar dacă părțile nu cer expres.

3. Prin acțiune separată — când părinții nu au fost căsătoriți, ori când situația s-a schimbat după divorț.

Cererile privind pensia de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013. Este unul dintre puținele domenii cu scutire totală.

Detaliile despre stabilirea locuinței copilului sunt în ghidul despre custodia copilului.

De când se datorează

Ca regulă, de la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Codul civil prevede însă și posibilitatea acordării pentru o perioadă anterioară, atunci când introducerea cererii a fost întârziată din culpa celui obligat — de exemplu, dacă acesta a promis plata și nu a onorat-o.

Consecința practică: fiecare lună de amânare a acțiunii este, de regulă, o lună pierdută. Nu are sens să aștepți.

Cum se modifică

Pensia nu e definitivă. Se poate modifica oricând, la cererea oricăreia dintre părți, dacă se schimbă:

• veniturile celui obligat — în plus sau în minus;
• nevoile copilului — școlarizare, tratamente medicale, activități;
• numărul de copii aflați în întreținere;
• situația celui care are copilul în îngrijire.

Se face prin acțiune în instanță, nu prin decizie unilaterală. Reducerea de fapt a plăților, fără hotărâre, produce restanță executorie.

Un aspect ignorat frecvent: dacă cel obligat are un al doilea copil, poate cere reducerea pensiei pentru primul, prin trecerea la plafonul corespunzător numărului total de copii.

Până când se plătește

Până la majorat, ca regulă.

După majorat, obligația continuă dacă tânărul își continuă studiile, în condițiile prevăzute de Codul civil, până la finalizarea acestora, cu limita de vârstă stabilită de lege.

Nu încetează automat la 18 ani dacă se continuă studiile — dar nici nu continuă de la sine: cel îndreptățit trebuie să dovedească situația.

Încetează la finalizarea studiilor, la obținerea de venituri proprii suficiente sau în celelalte cazuri prevăzute de lege.

Dacă părintele nu are venituri

Situația apare în majoritatea dosarelor: celălalt părinte declară că nu lucrează, lucrează fără forme sau are venituri minime.

Legea nu privește doar salariul. Art. 527 alin. (1) din Codul civil: poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. Alin. (2): la stabilirea mijloacelor se ține seama de veniturile și bunurile lui, de posibilitățile de realizare a acestora, precum și de celelalte obligații.

Consecința practică: lipsa unui contract de muncă nu stinge obligația. Instanța poate avea în vedere capacitatea de muncă, bunurile deținute, veniturile ocazionale și nivelul de trai real.

Cum se dovedește. Art. 528: starea de nevoie a celui îndreptățit și mijloacele celui obligat pot fi dovedite prin orice mijloc de probă — extrase de cont, contracte, anunțuri de vânzare, fotografii, martori, deplasări.

Cuantumul. Art. 529 alin. (1) leagă întreținerea de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui care o plătește. În practică, atunci când venitul nu poate fi stabilit cu exactitate, instanțele folosesc drept reper salariul minim brut pe economie, actualizat anual.

Executarea în natură. Art. 530: obligația se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, iar dacă nu se execută de bunăvoie, instanța dispune plata unei pensii stabilite în bani.

Ce se schimbă de la an la an

Plafoanele din art. 529 alin. (2) — o pătrime, o treime, o jumătate din venitul lunar net — nu se modifică. Ele sunt în Codul civil și rămân aceleași.

Ce se schimbă efectiv:

• reperul salariului minim, folosit când venitul real nu poate fi stabilit;
• veniturile părților, care justifică o cerere de modificare (art. 531);
• indexarea de drept, trimestrială, pentru pensiile stabilite într-o sumă fixă (art. 531 alin. 2).

Pentru o estimare pe cifrele tale, folosește calculatorul de pensie alimentară.

Ce faci dacă nu se plătește

1. Executarea silită. Hotărârea judecătorească și actul notarial autentic sunt titluri executorii. Te adresezi executorului judecătoresc, fără alt proces.

Poprirea pe salariu este calea uzuală și cea mai eficientă. Pentru pensia de întreținere, legea prevede un regim special al limitelor de poprire, mai favorabil creditorului decât în cazul altor creanțe.

2. Plângere penală. Neplata cu rea-credință, pe durata prevăzută de Codul penal, poate constitui infracțiunea de abandon de familie. Codul penal prevede și cauze de nepedepsire sau de reducere, dacă obligația este îndeplinită în condițiile și termenele stabilite.

Detaliile sunt în ghidurile despre abandonul de familie și despre executarea silită.

Erori frecvente

„Nu îl las să vadă copilul dacă nu plătește." Dreptul la legături personale și obligația de întreținere sunt independente. Blocarea programului de vizită nu e o pârghie legală și se poate întoarce împotriva ta.

„Plătesc direct, în mână." Fără dovadă, plata nu există juridic. Plătește prin transfer bancar, cu mențiunea „pensie de întreținere, luna X".

„Am cumpărat haine și rechizite, se scade." Cheltuielile voluntare nu sting obligația stabilită prin hotărâre, dacă nu s-a convenit altfel.

„Nu mai am serviciu, deci nu mai datorez." Obligația subzistă; se poate cere reducerea, prin instanță, nu se stinge de la sine.

„Copilul a împlinit 18 ani, s-a terminat." Nu, dacă își continuă studiile în condițiile legii.

Temei legal

• Codul civil (Legea nr. 287/2009) — obligația de întreținere, persoanele între care există, cuantumul prin raportare la venitul net și la numărul de copii, limita totală, data de la care se datorează, modificarea și încetarea, continuarea după majorat pe durata studiilor
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — competența, executarea silită, poprirea și regimul special al limitelor pentru creanțele de întreținere
• Codul penal (Legea nr. 286/2009) — abandonul de familie, cauzele de nepedepsire și de reducere
• OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru — scutirea cererilor privind întreținerea
• Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului — interesul superior al copilului

Suma se stabilește pe situația reală, cu documente de venit.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.