Succesiunea la notar: acte, termene și cât costă în 2026

Succesiunea la notar, numită procedură succesorală notarială, este calea prin care se stabilesc moștenitorii unei persoane decedate, se identifică bunurile rămase și se eliberează certificatul de moștenitor. Este reglementată de Codul civil și de legislația notarială, iar în cele mai multe cazuri este mai rapidă și mai ieftină decât instanța.

Condiția esențială: acordul moștenitorilor. Notarul constată o situație asupra căreia părțile sunt de acord; nu tranșează conflicte. Dacă apare o neînțelegere asupra calității de moștenitor, a cotelor sau a bunurilor, procedura se suspendă, iar cauza merge în instanță.

Ghidul de față explică actele necesare, termenele care nu se pot rata, cum se compune costul și când nu mai e cazul notarului.

Termenele care decid totul

Două termene diferite, cu consecințe diferite. Confundarea lor este cea mai costisitoare greșeală din materie.

Termenul de opțiune succesorală — un an

Art. 1103 din Codul civil prevede că dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la data decesului.

În acest interval, moștenitorul poate: să accepte moștenirea, expres sau tacit; sau să renunțe la ea, prin declarație autentică.

Consecința depășirii: moștenitorul care nu a acceptat în termen este considerat străin de moștenire. Există situații în care termenul curge de la un alt moment, prevăzute de Codul civil, dar regula este cea de mai sus.

Acceptarea tacită merită înțeleasă: potrivit Codului civil, acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau un fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor. Preluarea și administrarea bunurilor, plata unor datorii ale defunctului, dispunerea de bunuri din masa succesorală pot valora acceptare — cu tot ce decurge din asta, inclusiv preluarea datoriilor.

Termenul fiscal

Codul fiscal leagă impozitul de momentul finalizării procedurii: dacă succesiunea este finalizată în termenul prevăzut de lege de la data decesului, nu se datorează impozit. Peste acest termen se datorează un impozit calculat asupra valorii masei succesorale, cu o cotă prevăzută expres — semnificativ mai mică decât cea aplicabilă vânzărilor, dar existentă.

Cele două termene sunt independente. Poți accepta moștenirea în termen și totuși să finalizezi procedura mult mai târziu, cu impozit datorat.

Nu ești sigur în ce termen te afli sau ce se întâmplă cu o moștenire veche? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre opțiunile tale.

Actele necesare

Lista de bază, care se completează în funcție de situație:

Despre defunct:

• certificatul de deces, în original;
• actul de identitate al defunctului;
• certificatul de atestare fiscală, eliberat de organul fiscal local, care atestă că impozitele locale sunt achitate.

Despre moștenitori:

• actele de identitate;
• actele care dovedesc rudenia cu defunctul — certificate de naștere, de căsătorie, hotărâri de divorț, după caz;
• procuri autentice, pentru moștenitorii care nu se pot prezenta.

Despre bunuri:

• actele de proprietate pentru imobile — contracte, titluri, certificate de moștenitor anterioare;
• extrasul de carte funciară;
• documentația cadastrală, dacă imobilul nu este înscris;
• actele de proprietate pentru autovehicule;
• extrase de cont, documente privind conturi bancare, acțiuni, părți sociale.

Dacă există testament: testamentul, în original.

Doi martori, în situațiile în care procedura o cere.

Notarul verifică registrele naționale notariale — de evidență a succesiunilor, a liberalităților, a opțiunilor succesorale — pentru a stabili dacă procedura a mai fost deschisă și dacă există dispoziții testamentare înregistrate.

Cum se compune costul

Aici e utilă separarea clară, pentru că oamenii aud „cât costă succesiunea" și primesc două cifre care par contradictorii.

Onorariul notarial se stabilește potrivit reglementărilor aplicabile activității notariale, prin raportare la valoarea masei succesorale, pe tranșe degresive — procent mai mare pentru primele tranșe, mai mic pentru cele superioare.

Impozitul îl calculează și îl reține notarul, care îl virează la buget. Nu ai de depus nicio declarație separată.

Pentru estimarea concretă, folosește calculatorul de taxe succesorale — acolo cotele și pragurile sunt ținute la zi, ceea ce un articol nu poate garanta.

Cere notarului o estimare scrisă a costului total înainte de a fixa data, nu în ziua semnării.

Cum decurge procedura

1. Deschiderea procedurii. Se face la cererea oricărui moștenitor, la un notar din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului. Competența teritorială este importantă — un notar dintr-o altă circumscripție nu poate instrumenta.
2. Verificarea registrelor naționale notariale.
3. Stabilirea moștenitorilor și a cotelor, pe baza actelor de stare civilă și, dacă există, a testamentului.
4. Inventarierea masei succesorale — bunurile și datoriile.
5. Evaluarea bunurilor, când este necesară.
6. Declarațiile moștenitorilor — de acceptare sau de renunțare.
7. Eliberarea certificatului de moștenitor.
8. Înscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit, pentru imobile.

Când nu mai e cazul notarului

Procedura notarială se suspendă și cauza merge în instanță în situații precum:

• neînțelegeri între moștenitori asupra calității, cotelor sau bunurilor;
• contestarea testamentului;
• moștenitori necunoscuți sau cu domiciliul necunoscut;
• necesitatea unei expertize pentru stabilirea masei succesorale, în lipsa acordului;
• cererea de reducțiune a liberalităților excesive, formulată de moștenitorii rezervatari;
• partajul judiciar, când nu există acord asupra împărțirii.

Aspectele tehnice ale succesiunii litigioase sunt tratate în ghidul despre procedura succesorală în dreptul român.

Ce se întâmplă cu datoriile

Moștenirea nu cuprinde doar bunuri. Moștenitorii care au acceptat răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii, în condițiile Codului civil.

Este exact motivul pentru care acceptarea tacită, prin simpla preluare a bunurilor, poate fi periculoasă când situația patrimonială a defunctului nu e clară. Codul civil prevede și posibilitatea acceptării sub beneficiu de inventar, în condițiile legii, precum și renunțarea.

Verifică situația datoriilor înainte de a face orice act care ar putea valora acceptare.

Dacă succesiunea a fost amânată ani de zile

Situația e frecventă și devine mai complicată cu fiecare an.

Ce se schimbă:

• se datorează impozit, calculat asupra valorii masei succesorale;
• moștenitorii inițiali pot fi la rândul lor decedați, ceea ce înseamnă succesiuni în lanț — trebuie dezbătute în ordine cronologică;
• actele se pierd, martorii dispar, imobilele nu sunt înscrise în cartea funciară;
• pot apărea probleme de posesie — cineva a folosit bunul ani de zile, cu implicații privind uzucapiunea.

Detaliile pentru moștenirile vechi sunt în ghidurile despre succesiunea după 20 de ani și după 30 de ani.

Erori frecvente

Confundarea celor două termene. Cel de opțiune, de un an, și cel fiscal sunt lucruri diferite.

Acceptarea tacită neintenționată. Preluarea și folosirea bunurilor pot valora acceptare, cu preluarea datoriilor.

Amânarea „până se liniștesc lucrurile". Costă impozit și complică juridic.

Neînscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit prin certificatul de moștenitor. Fără înscriere, nu poți vinde, ipoteca sau apăra eficient dreptul.

Ignorarea certificatului de atestare fiscală. Fără el, procedura nu se poate finaliza.

După certificatul de moștenitor

Certificatul îți dovedește calitatea și cotele. Ce urmează:

• înscrierea în cartea funciară, pentru imobile;
• schimbarea rolului fiscal la organul fiscal local;
• partajul, dacă vreți să ieșiți din indiviziune — se poate face prin bună învoială la notar sau în instanță;
• transcrierea la alte autorități, pentru vehicule, conturi, părți sociale.

Dacă intenționezi să vinzi imobilul moștenit, regimul fiscal al vânzării e explicat în ghidul despre vânzarea unei case moștenite.

Temei legal

• Codul civil (Legea nr. 287/2009) — deschiderea moștenirii, dreptul de opțiune succesorală și termenul de un an (art. 1103), acceptarea expresă și tacită, renunțarea, rezerva succesorală, răspunderea pentru datoriile și sarcinile moștenirii, partajul succesoral
• Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale — procedura succesorală notarială, competența teritorială, certificatul de moștenitor, onorariile
• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — impozitul la transmiterea proprietăților imobiliare pe cale succesorală, termenul de scutire și cota aplicabilă peste acesta
• Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) — certificatul de atestare fiscală
• Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare — înscrierea dreptului dobândit prin certificat de moștenitor
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — procedura succesorală judiciară, partajul

Onorariile, cotele și termenele fiscale se actualizează — verifică valorile în vigoare și cere notarului estimarea scrisă a costurilor.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.