Cum verifici dacă un avocat este înscris în barou

Verificarea calității de avocat este primul lucru de făcut înainte de a semna orice și de a plăti orice. Durează câteva minute, este gratuită, iar în România are o miză suplimentară față de alte țări: existența unor structuri paralele care folosesc denumiri apropiate de cele ale barourilor legal constituite.

Profesia este reglementată de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Potrivit acesteia, profesia se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Articolul de față explică exact ce verifici, unde, ce documente trebuie să existe și ce faci dacă descoperi o problemă.

Ce înseamnă, juridic, „avocat"

Trei condiții cumulative:

Înscrierea în barou. Avocatul face parte dintr-un barou, iar barourile sunt organizate la nivel de județ și în municipiul București. Toate barourile legal constituite sunt componente ale Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Înscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei. Tabloul se întocmește anual și se actualizează.

Dreptul de exercitare nesuspendat. Exercițiul profesiei poate fi suspendat în cazurile prevăzute de lege — printre care neplata contribuțiilor, incompatibilitatea sau o sancțiune disciplinară.

O persoană poate fi licențiată în drept, poate avea doctorat, poate fi un excelent jurist — și totuși să nu fie avocat. Calitatea de avocat se dobândește prin înscrierea în barou, în condițiile legii.

Cum verifici, pas cu pas

1. Cere datele complete. Nume, prenume și baroul din care face parte. Un avocat nu are niciun motiv să ezite la această întrebare.

2. Consultă tabloul avocaților. Fiecare barou publică tabloul avocaților cu drept de exercitare. Se poate consulta pe site-ul baroului respectiv sau la secretariatul acestuia. Există și evidența la nivel național, administrată de Uniunea Națională a Barourilor din România.

3. Verifică forma de exercitare. Legea prevede formele în care se poate exercita profesia: cabinet individual, cabinete asociate, cabinet grupat sau societate civilă profesională. Denumirea trebuie să corespundă uneia dintre acestea.

4. Confirmă la barou, dacă rămân dubii. Secretariatul baroului confirmă dacă o persoană figurează în tablou și dacă are dreptul de exercitare activ. Este cea mai sigură verificare.

5. Verifică documentele. Vezi secțiunea următoare.

Documentele care confirmă calitatea

Un raport avocat-client corect generează, în mod obligatoriu, documente. Absența lor este ea însăși un semnal.

Contractul de asistență juridică. Se încheie în formă scrisă, potrivit Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei. Conține datele avocatului și ale formei de exercitare, obiectul, onorariul.

Împuternicirea avocațială. Este documentul prin care avocatul își dovedește calitatea de reprezentant în fața instanțelor și a autorităților. Se emite în baza contractului, are serie și număr și se depune la dosar.

Ștampila formei de exercitare, care indică baroul de apartenență.

Documentul de plată — chitanță sau factură emisă de forma de exercitare. Onorariul nu se încasează informal.

Dacă ți se cer bani fără niciun document, nu ai de-a face cu un raport profesional, indiferent cine e persoana.

Vrei să înțelegi ce presupune situația ta înainte de a contacta pe cineva? Descrie-o în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre drepturile și opțiunile tale.

Problema barourilor paralele

Este specifică României și a produs, de-a lungul anilor, prejudicii reale unor justițiabili de bună-credință.

Au apărut structuri care folosesc denumiri foarte apropiate de cele ale barourilor legal constituite, uneori cu adăugiri precum „constituțional", „tradițional" sau alte determinări. Ele emit legitimații și documente care seamănă, la prima vedere, cu cele autentice.

Ce trebuie știut:

• profesia se exercită numai prin barourile componente ale Uniunii Naționale a Barourilor din România;
• persoanele înscrise în structuri paralele nu au calitatea de avocat în sensul Legii nr. 51/1995;
• actele efectuate de acestea în calitate de „avocat" pot fi lipsite de efecte, iar cererile pot fi respinse pentru lipsa dovezii calității de reprezentant;
• instanțele au constatat, în practică, nulitatea unor acte de procedură efectuate de persoane fără calitate.

Testul practic simplu: cere numele baroului și verifică dacă acesta este component al Uniunii Naționale a Barourilor din România. Dacă denumirea conține adăugiri neobișnuite sau nu figurează în structura oficială, oprește-te.

Ce riscă cine exercită fără drept

Articolul 348 din Codul penal incriminează exercitarea fără drept a unei profesii sau activități: exercitarea, fără drept, a unei profesii ori activități pentru care legea cere autorizație, ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale.

Pe lângă latura penală, Legea nr. 51/1995 conține dispoziții privind folosirea fără drept a denumirilor specifice profesiei și a însemnelor acesteia.

Pentru client, consecințele sunt practice și imediate: sume plătite fără contraprestație valabilă, acte de procedură care pot fi anulate, termene pierdute — acesta din urmă fiind, de regulă, cel mai grav prejudiciu, pentru că unele termene nu se pot recupera.

Ce faci dacă descoperi o problemă

Dacă persoana nu figurează în tablou:

1. Oprește orice plată și nu semna nimic în plus.
2. Adună documentele — tot ce ai primit, mesaje, dovezi de plată.
3. Verifică urgent stadiul dosarului, dacă există unul. Cere informații direct la instanță, ca parte în cauză. Aici contează viteza: dacă un termen se apropie, trebuie acționat imediat.
4. Sesizează baroul din raza căruia persoana își desfășoară activitatea. Barourile urmăresc și sesizează cazurile de exercitare fără drept a profesiei.
5. Formulează plângere penală, dacă apreciezi că fapta se încadrează la exercitarea fără drept a unei profesii, eventual în concurs cu înșelăciunea.
6. Acțiune civilă pentru recuperarea sumelor și a prejudiciului dovedit.

Dacă persoana este avocat, dar are dreptul suspendat: situația este diferită juridic, dar consecințele practice asupra actelor efectuate în perioada de suspendare pot fi la fel de serioase. Sesizează baroul.

Dacă persoana este avocat, dar nemulțumirea privește modul de lucru: este o problemă disciplinară sau contractuală, nu una de calitate. Vezi ghidul despre ce faci când nu ești mulțumit de avocat.

Verificări suplimentare, opționale

Dincolo de minimul obligatoriu, dacă miza e mare:

Vechimea în profesie. Tabloul indică, de regulă, anul înscrierii.

Sancțiuni disciplinare. Baroul poate comunica, în condițiile reglementărilor proprii, dacă există sancțiuni disciplinare aplicate definitiv.

Asigurarea de răspundere civilă profesională. Avocatul are obligația de a se asigura pentru răspundere profesională, în condițiile legii. Poți întreba despre existența poliței.

Practica reală în materie. Nu ține de verificarea calității, ci de potrivire. Criteriile sunt în ghidul despre cum alegi un avocat.

Ce nu dovedește calitatea de avocat

Câteva lucruri pe care oamenii le iau, greșit, drept confirmare:

• un site profesionist — oricine poate face unul;
• o legitimație — contează cine a emis-o;
• o robă — nu este un document;
• prezența la instanță — accesul în sala de judecată nu este condiționat de calitatea de avocat, ședințele fiind, ca regulă, publice;
• recomandarea unui cunoscut — utilă, dar nu înlocuiește verificarea;
• înregistrarea unei firme cu obiect de activitate „consultanță" — profesia de avocat nu se exercită prin societăți comerciale obișnuite, ci în formele prevăzute de Legea nr. 51/1995.

Temei legal

• Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat — condițiile de exercitare, înscrierea în barou și în tabloul avocaților, formele de exercitare, suspendarea dreptului de exercitare, contractul de asistență juridică, împuternicirea avocațială, dispozițiile privind folosirea fără drept a denumirilor profesiei
• Statutul profesiei de avocat — evidența avocaților, obligațiile profesionale, asigurarea de răspundere civilă profesională, procedura disciplinară
• Codul penal (Legea nr. 286/2009) — art. 348, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități; art. 244, înșelăciunea
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — dovada calității de reprezentant, sancțiunile lipsei acesteia

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.