Certificatul de moștenitor: cât costă, cât durează și ce faci cu el

Certificatul de moștenitor este actul întocmit de notarul public la finalul procedurii succesorale, prin care se constată calitatea de moștenitor, cotele care revin fiecăruia și componența masei succesorale. Este reglementat de Codul civil și de legislația notarială.

Distincția care lămurește cele mai multe confuzii: certificatul nu îți dă dreptul de moștenire. Acesta s-a născut la data decesului, prin efectul legii sau al testamentului. Certificatul îl constată — dar fără el nu poți vinde imobilul, nu poți accesa conturile și nu poți radia dreptul defunctului din cartea funciară.

Articolul de față explică ce conține, cum se obține, cât costă, cât durează și ce faci dacă e greșit.

Ce conține

Un certificat de moștenitor cuprinde, în esență:

• datele defunctului și data decesului, care este data deschiderii moștenirii;
• moștenitorii — nume, calitate, temeiul chemării la moștenire (legală sau testamentară);
• cotele care revin fiecăruia;
• masa succesorală — bunurile identificate, cu descrierea lor;
• mențiunile privind acceptarea sau renunțarea moștenitorilor;
• datoriile, atunci când au fost identificate.

Este actul pe care îl vei prezenta la banca defunctului, la oficiul de cadastru, la registrul auto, la organul fiscal local.

Cum se obține

Procedura este cea succesorală notarială. Pe scurt:

1. Cererea oricărui moștenitor, la un notar din circumscripția ultimului domiciliu al defunctului. Competența teritorială nu este opțională.
2. Verificarea registrelor naționale notariale — dacă procedura a mai fost deschisă, dacă există testament înregistrat, dacă s-au făcut declarații de opțiune.
3. Stabilirea moștenitorilor pe baza actelor de stare civilă și, dacă există, a testamentului.
4. Inventarierea masei succesorale.
5. Declarațiile de acceptare sau de renunțare.
6. Eliberarea certificatului.

Actele necesare, cu lista completă, sunt în ghidul despre succesiunea la notar.

Condiția de fond: acordul moștenitorilor. Notarul constată o situație necontestată. Dacă apare o neînțelegere asupra calității, cotelor sau bunurilor, procedura se suspendă.

Nu ești sigur ce acte îți trebuie sau la ce notar te adresezi? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre procedură.

Cât costă

Două componente, care se confundă frecvent:

Onorariul notarial — se stabilește potrivit reglementărilor aplicabile activității notariale, prin raportare la valoarea masei succesorale, pe tranșe degresive.

Impozitul — dacă procedura se finalizează în termenul prevăzut de Codul fiscal de la data decesului, nu se datorează. Peste acest termen se aplică o cotă asupra valorii masei succesorale.

La acestea se adaugă: tariful de înscriere în cartea funciară, documentația cadastrală dacă imobilul nu e înscris, evaluarea bunurilor când e necesară, taxele de interogare a registrelor.

Estimarea concretă o poți face cu calculatorul de taxe succesorale, unde cotele sunt ținute la zi.

Cât durează

Durata reală depinde aproape exclusiv de completitudinea actelor, nu de notar.

Ce o scurtează: toți moștenitorii de acord și prezenți sau reprezentați prin procură, acte de stare civilă complete, imobile deja înscrise în cartea funciară, certificat de atestare fiscală obținut din timp.

Ce o lungește: acte de stare civilă lipsă sau cu erori, imobile fără documentație cadastrală, moștenitori în străinătate, necesitatea evaluării, testament care ridică probleme de interpretare, moștenitori care nu răspund.

Un imobil neînscris în cartea funciară adaugă, singur, săptămâni — documentația cadastrală se întocmește de o persoană autorizată și se înscrie separat.

Certificatul suplimentar și cel de calitate

Trei acte diferite, confundate frecvent:

Certificatul de moștenitor — constată moștenitorii, cotele și masa succesorală.

Certificatul suplimentar de moștenitor — se eliberează când, după emiterea celui inițial, apar bunuri noi care nu au fost cuprinse în masa succesorală. Este situația clasică: se descoperă un teren, un cont bancar sau un autoturism despre care nimeni nu știa.

Certificatul de calitate de moștenitor — se eliberează când se constată calitatea de moștenitor, dar nu există bunuri de inventariat în masa succesorală. Util pentru a dovedi calitatea în raporturi cu terții.

Dacă descoperi un bun după finalizarea procedurii, nu se reia totul — se solicită certificatul suplimentar.

Ce faci după ce îl primești

Certificatul nu produce singur toate efectele. Urmează:

Înscrierea în cartea funciară, pentru imobile. Este esențială: fără ea nu poți vinde, ipoteca sau apăra eficient dreptul.

Schimbarea rolului fiscal la organul fiscal local, pentru impozitele pe clădiri și terenuri.

Transcrierea la alte autorități — registrul auto pentru vehicule, banca pentru conturi, registrul comerțului pentru părți sociale.

Partajul, dacă vreți să ieșiți din indiviziune. Certificatul stabilește cotele ideale; partajul atribuie bunuri concrete. Se poate face prin bună învoială la notar sau în instanță.

Dacă intenționezi să vinzi imobilul moștenit, regimul fiscal e explicat în ghidul despre vânzarea unei case moștenite.

Dacă certificatul e greșit

Certificatul de moștenitor nu este intangibil.

Îndreptarea erorilor materiale — greșeli de scriere, de calcul, date incorecte se pot îndrepta în condițiile legislației notariale, cu acordul părților.

Anularea în instanță — cel care se consideră vătămat prin certificatul eliberat poate cere anularea lui, în condițiile legii. Situații tipice: un moștenitor omis, o calitate stabilită greșit, cote calculate eronat, un testament ignorat sau, dimpotrivă, luat în considerare deși era nevalabil.

Până la anulare, certificatul produce efecte. Terții care au contractat cu bună-credință, în baza lui, sunt protejați în condițiile legii.

Termenul. Acțiunea în anulare se formulează în condițiile și termenele prevăzute de lege. Nu amâna — cu cât trec mai mulți ani, cu atât apar mai multe acte subsecvente greu de desființat.

Ce nu poate face certificatul

Câteva limite utile de știut:

Nu tranșează conflicte. Notarul constată; nu judecă. Dacă doi moștenitori susțin lucruri diferite, procedura merge în instanță.

Nu împarte bunurile. Stabilește cote ideale. Împărțirea efectivă se face prin partaj.

Nu stinge datoriile. Moștenitorii care au acceptat răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii, în condițiile Codului civil. Vezi ghidul despre datoriile din moștenire.

Nu suplinește înscrierea în cartea funciară. Este titlul în baza căruia se face înscrierea, nu un substitut al ei.

Temei legal

• Codul civil (Legea nr. 287/2009) — deschiderea moștenirii, moștenitorii legali și testamentari, dreptul de opțiune succesorală, acceptarea și renunțarea, indiviziunea și partajul, răspunderea pentru datoriile și sarcinile moștenirii
• Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale — procedura succesorală notarială, competența teritorială, certificatul de moștenitor, certificatul suplimentar, certificatul de calitate de moștenitor, îndreptarea erorilor materiale, onorariile
• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — impozitul la transmiterea proprietăților imobiliare pe cale succesorală
• Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare — înscrierea dreptului dobândit prin certificat de moștenitor
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — acțiunea în anularea certificatului, partajul judiciar

Acest articol are caracter informativ și nu constituie îndrumare pentru o situație concretă. Onorariile și cotele se actualizează — verifică valorile în vigoare.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.