Conturile bancare în succesiune: cum se deblochează

Un cont blocat după deces produce panică inutilă. Banii nu se pierd și nu rămân băncii — dar accesul la ei trece prin procedura succesorală, iar aceasta are pași care nu se pot ocoli.

Problema reală apare când moștenitorii nu știu ce conturi există, sau când cineva continuă să retragă în baza unei împuterniciri care nu mai produce efecte.

Articolul explică ce se întâmplă cu contul, cum se identifică, ce documente cere banca și ce greșeli costă bani.

Ce se întâmplă la deces

Din momentul în care banca ia cunoștință de decesul titularului, contul se blochează. Nu se mai pot face operațiuni de retragere sau de plată.

Ce continuă totuși:

• încasările în cont — pensii, chirii, dobânzi — pot continua să intre, cu regulile proprii pentru sumele necuvenite după deces;
• dobânda se calculează potrivit contractului;
• datoriile către bancă rămân și intră în pasivul succesoral.

Soldul devine parte din masa succesorală și se împarte între moștenitori potrivit cotelor stabilite.

Împuternicirea încetează

Greșeala cea mai frecventă și cea mai costisitoare.

Împuternicirea sau procura dată de titular unei persoane pentru a opera în cont este o formă de mandat. Codul civil prevede că mandatul încetează, între altele, prin moartea mandantului.

Consecințele:

Retragerile făcute după deces, în baza împuternicirii, sunt fără temei. Sumele trebuie restituite masei succesorale, la cererea celorlalți moștenitori.

Nu contează că banca nu aflase încă de deces și a permis operațiunea.

Poate atrage și alte consecințe, în funcție de circumstanțe, dacă retragerile s-au făcut cu ascunderea decesului.

Recomandarea practică: dacă ai fost împuternicit, oprește orice operațiune din momentul decesului, chiar dacă intenția ta e să acoperi cheltuieli de înmormântare. Acele cheltuieli se recuperează din masa succesorală, cu documente justificative.

Cum se identifică conturile

Situația frecventă: nu știi la ce bănci avea defunctul conturi.

Notarul public poate solicita, în cadrul procedurii succesorale, informații privind conturile și disponibilitățile defunctului, prin interogarea evidențelor ținute potrivit legii, în condițiile prevăzute.

Este calea corectă. Băncile nu comunică informații direct moștenitorilor înainte de finalizarea procedurii, din cauza secretului bancar.

Ce poți face în paralel:

• caută extrasele și corespondența bancară din documentele defunctului;
• verifică plățile recurente — utilități, abonamente, rate — care indică banca;
• verifică cardurile găsite;
• verifică depozitele și produsele de economisire, care pot fi la alte instituții.

Ai un cont blocat după deces și nu știi ce pași urmezi? Descrie situația în aplicația Lexeto și primești gratuit informații despre cadrul aplicabil.

Ce cere banca pentru deblocare

Documentul central este certificatul de moștenitor, eliberat de notar la finalizarea procedurii succesorale. El atestă cine sunt moștenitorii și în ce cote.

Banca solicită, de regulă:

• certificatul de moștenitor, în original sau copie legalizată;
• certificatul de deces;
• actele de identitate ale moștenitorilor;
• cererea de eliberare a sumelor, semnată de toți moștenitorii sau de reprezentantul lor;
• documentele privind contul, dacă există.

Când sunt mai mulți moștenitori, banca eliberează sumele potrivit cotelor din certificat, ori integral unuia dintre ei, dacă ceilalți au consimțit expres.

Ce este și cât durează certificatul de moștenitor e explicat în ghidul dedicat certificatului de moștenitor.

Situații particulare

Contul comun (cu doi titulari). Regimul depinde de clauzele contractuale și de natura raporturilor dintre titulari. Nu se presupune automat că soldul revine integral titularului supraviețuitor — partea care aparținea defunctului poate intra în masa succesorală, în funcție de situația concretă.

Depozitele cu clauză de împuternicire post-mortem — se analizează după conținutul concret al clauzei și după regulile aplicabile liberalităților.

Sumele cu destinație specială. Legea prevede, pentru anumite categorii — între care unele sume din asigurări și anumite drepturi cu caracter personal — reguli proprii, care nu urmează integral regimul succesoral obișnuit. Verifică natura fiecărei sume.

Conturile de economii pentru pensie — au regim propriu, potrivit legislației aplicabile fondurilor de pensii.

Contul cu descoperit sau cu credit — datoria intră în pasivul succesoral. Moștenitorii care acceptă succesiunea răspund în condițiile prevăzute de Codul civil. Vezi ghidul despre datoriile din moștenire.

Aspectul fiscal

Codul fiscal prevede un regim propriu pentru transmiterea proprietăților prin succesiune, cu diferențe după momentul finalizării procedurii.

Elementul practic: dacă procedura succesorală nu este finalizată în termenul de un an de la data decesului, se datorează impozit, calculat potrivit Codului fiscal. Finalizarea în interiorul acestui termen produce un tratament diferit.

Consecința: nu amâna procedura. Costul amânării nu e doar contul blocat, ci și impozitul.

Detaliile privind costurile la notar sunt în ghidul despre cât costă succesiunea la notar.

Ce faci practic

1. Anunță banca despre deces — blocarea protejează masa succesorală.
2. Oprește orice operațiune în baza unei împuterniciri; aceasta a încetat la deces.
3. Deschide procedura succesorală la notar, cât mai repede — termenul de un an are consecințe fiscale.
4. Cere notarului să solicite informațiile privind conturile, dacă nu le cunoști.
5. Adună documentele — certificat de deces, acte de identitate, acte de stare civilă care dovedesc calitatea de moștenitor.
6. Păstrează dovezile cheltuielilor de înmormântare — se recuperează din masa succesorală.
7. După obținerea certificatului, depune cererea la fiecare bancă.
8. Verifică și pasivul — datorii, credite, descoperiri de cont — înainte de a accepta succesiunea.

Dacă pasivul depășește activul, există opțiunea renunțării — vezi ghidul despre renunțarea la moștenire.

Temei legal

• Codul civil (Legea nr. 287/2009) — deschiderea succesiunii, masa succesorală, opțiunea succesorală și termenul ei, acceptarea și renunțarea, răspunderea moștenitorilor pentru pasiv, încetarea mandatului prin moartea mandantului, contractul de cont bancar, regimul liberalităților
• Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale — procedura succesorală notarială, certificatul de moștenitor, solicitarea de informații în cadrul procedurii
• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — regimul transmiterii proprietăților prin succesiune și consecințele depășirii termenului de un an
• OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit — secretul bancar și situațiile de comunicare a informațiilor
• Reglementările privind evidența conturilor — interogarea în cadrul procedurii succesorale
• Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) — procedura succesorală judiciară, când moștenitorii nu se înțeleg

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.