Divorțurile de Miliarde — Gates, Bezos, Kardashian și Ce Învățăm despre Partaj

Când Melinda French Gates și Bill Gates au anunțat divorțul în mai 2021, presa mondială a titrat imediat: „cel mai scump divorț din istoria corporativă". MacKenzie Scott primise cu doi ani înainte 38 de miliarde de dolari — circa 4% din Amazon (un sfert din pachetul de acțiuni deținut împreună de cuplu). Iar Kim Kardashian, chiar dacă opera la o altă scară, a demonstrat că un prenup bine redactat poate simplifica radical un divorț între oameni cu averi substanțiale. Divorțurile celebre partaj averii sunt, fără să vrea, cea mai bună lecție publică de drept matrimonial. Acest articol explică ce se întâmplă în România când un cuplu se desparte și ce instrumente juridice există pentru a proteja patrimoniul fiecărui soț.

Ce ne învață divorțurile de miliarde

Bezos și MacKenzie Scott: cel mai mare partaj din istorie

În ianuarie 2019, Jeff Bezos și MacKenzie Scott au anunțat divorțul după 25 de ani de căsătorie. MacKenzie a primit 4% din acțiunile Amazon — echivalentul a 38,3 miliarde de dolari la cursul din iulie 2019, când decizia a fost finalizată. A rămas cel mai mare partaj confirmat din istoria divorțurilor la nivel mondial.

Un detaliu esențial: statul Washington, unde locuia cuplul, aplică un regim de tip „community property" — toate bunurile dobândite în căsătorie aparțin în mod egal ambilor soți, indiferent cine le-a generat. Logica este identică cu comunitatea legală din dreptul român. Bezos a construit Amazon, dar MacKenzie a fost soție pe durata construirii imperiului. Concluzia instanței — și a legislației statului — a fost că și ea era proprietară pe jumătate.

Gates: o arhitectură mai complexă, același principiu

Divorțul Gates, finalizat în august 2021, a dezvăluit o structură patrimonială mai sofisticată. Melinda French Gates a primit transferuri de acțiuni estimate la 7,88 miliarde de dolari prin compania de investiții Cascade Investment, plus bunuri imobiliare evaluate la peste 170 de milioane de dolari și o colecție de artă de aproximativ 130 de milioane. În total, analiștii Forbes estimează că Melinda a plecat cu o avere de circa 25 de miliarde de dolari. Absența unui prenup clar a obligat echipele juridice ale celor doi să negocieze fiecare categorie de active separat.

Kardashian și West: prenup-ul care a simplificat totul

Kim Kardashian a depus cererea de divorț în februarie 2021. Acordul a fost finalizat în noiembrie 2022 și a fost remarcabil de ordonat: niciun spousal support pentru niciuna dintre părți, pensie alimentară de 200.000 de dolari pe lună din partea lui West, custodie comună pentru cei patru copii, împărțire egală a cheltuielilor educaționale. Motivul pentru care totul s-a rezolvat relativ rapid: existența unui prenup (convenție matrimonială) semnat înainte de căsătorie, care stabilise deja regulile jocului.

Lecția este universală: absența unui acord prealabil complică orice divorț, indiferent dacă vorbim de miliarde sau de active modest.

Regimurile matrimoniale în România

Potrivit art. 312 din Codul civil român, soții pot alege între trei regimuri matrimoniale. În lipsa unei alegeri exprese, se aplică automat comunitatea legală.

Comunitatea legală — regimul implicit

Art. 339 din Codul civil stabilește că bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul regimului comunității legale sunt bunuri comune în devălmășie ale soților. „Devălmășia" înseamnă că nu există o cotă determinată de la început: niciunul dintre soți nu poate spune „aceasta este jumătatea mea" atâta timp cât căsătoria există.

La divorț, dacă soții nu se înțeleg, instanța stabilește cotele în funcție de contribuția fiecăruia la dobândirea și conservarea bunurilor comune. Prezumția de bază este egalitatea, dar ea poate fi răsturnată cu probe.

Separația de bunuri — independența patrimonială

Sub regimul separației de bunuri, fiecare soț administrează, folosește și dispune liber de bunurile sale. Nu există o masă de bunuri comune care să fie împărțită la divorț. Acest regim este ales frecvent de antreprenori sau de persoane care intră în căsătorie cu active semnificative și doresc să le protejeze.

Comunitatea convențională — soluția personalizată

Soții pot extinde sau restrânge prin convenție matrimonială sfera bunurilor comune. Pot include, de exemplu, bunuri dobândite înainte de căsătorie sau pot exclude anumite categorii de venituri din masa comună. Libertatea de configurare este considerabilă, dar actul trebuie autentificat notarial.

Ce este convenția matrimonială și cum se face

Convenția matrimonială — echivalentul exact al prenup-ului american — este reglementată de art. 329-338 din Codul civil. Este un act juridic prin care viitorii soți sau soții stabiliesc regimul matrimonial aplicabil căsătoriei lor, cu opțiunea de a deroga de la regulile comunității legale.

Condiții de formă: Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul personal al fiecăruia dintre viitorii soți. Nu poate fi încheiată prin reprezentant.

Când se poate încheia: Înainte de căsătorie (prenup clasic) sau în timpul căsătoriei. Dacă se încheie înainte, produce efecte de la data celebrării căsătoriei. Dacă se încheie în timpul căsătoriei, soții pot schimba regimul matrimonial după cel puțin un an de la data aplicării celui anterior.

Publicitate: Convenția matrimonială se înregistrează în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, ceea ce face regimul opozabil terților — creditori, parteneri de afaceri, instituții bancare.

Ce nu poate cuprinde: Convenția nu poate aduce atingere egalității în drepturi a soților, autorității părintești sau regulilor privind locuința familiei. Clauzele contrare sunt lovite de nulitate.

Cum se împarte averea la divorț

Partajul bunurilor comune poate interveni fie pe parcursul căsătoriei (în anumite condiții), fie la desfacerea acesteia. Procedura diferă după regimul matrimonial ales.

Comunitate legală: La divorț, soții pot împărți bunurile comune prin acordul lor (partaj voluntar, autentificat notarial) sau prin hotărâre judecătorească. Instanța determină mai întâi care bunuri sunt comune și care sunt proprii, apoi stabilește cotele de contribuție ale fiecărui soț și procedează la atribuirea concretă a bunurilor.

Lichidarea regimului: Înainte de partaj propriu-zis are loc lichidarea: se calculează datoriile comune, se deduc, iar ce rămâne se împarte. Fiecare soț are dreptul să preia bunurile proprii și să ceară suma corespunzătoare cotei sale din bunurile comune.

Evaluarea bunurilor: Se face la data partajului, nu la data dobândirii. Dacă o proprietate imobiliară a crescut în valoare de zece ori în timpul căsătoriei, valoarea de partaj este cea curentă.

Creanțe între soți: Dacă unul dintre soți a contribuit mai mult la dobândirea unui bun comun (de exemplu, a investit bani proprii), poate solicita o creanță de recompensă față de celălalt soț la momentul lichidării.

Ce NU intră în partaj — bunurile proprii

Art. 340 din Codul civil enumeră exhaustiv categoriile de bunuri proprii, care nu devin niciodată parte a masei comune, indiferent de regimul matrimonial ales (cu excepția comunității convenționale extinse):

• Bunurile dobândite înainte de căsătorie
• Bunurile primite prin moștenire sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut altfel
• Bunurile de uz personal (haine, obiecte de igienă etc.)
• Bunurile destinate exercitării profesiei unui soț
• Drepturile de proprietate intelectuală — opera literară sau invenția aparțin exclusiv autorului/inventatorului soț
• Despăgubirile pentru vătămări corporale
• Bunurile dobândite prin subrogare reală cu alte bunuri proprii (dacă vinzi un teren moștenit și cumperi un apartament cu banii rezultați, apartamentul este tot bun propriu)

Această distincție este esențială: averea cu care un soț intră în căsătorie rămâne a lui. Divorțul nu redistribuie trecutul, ci prezentul comun.

Exemple practice

Exemplul 1 — antreprenorul fără convenție matrimonială: Un fondator de startup se căsătorește fără nicio convenție. Compania este înregistrată după căsătorie. La divorț, partenerul de viață poate revendica 50% din valoarea companiei, pe motiv că a fost dobândită în timpul regimului de comunitate legală. Soluția preventivă: separație de bunuri sau convenție convențională care să excludă participațiile societare.

Exemplul 2 — moștenirea protejată: Un soț primește un apartament prin moștenire în timpul căsătoriei. Acel apartament este bun propriu și nu intră la partaj, indiferent de durata căsătoriei.

Exemplul 3 — investiția cu bani comuni: Ambii soți cumpără un apartament cu veniturile din salarii acumulate în timpul căsătoriei. La divorț, apartamentul se partajează — fiecare primește valoarea cotei stabilite de instanță sau prin acord.

Temei legal

• Art. 312 Cod civil — alegerea regimului matrimonial (comunitate legală, separație de bunuri, comunitate convențională)
• Art. 329-338 Cod civil — convenția matrimonială: formă autentică, conținut, publicitate, modificare, limite
• Art. 339-359 Cod civil — regimul comunității legale: bunuri comune în devălmășie (art. 339), bunuri proprii (art. 340), gestiunea bunurilor comune (art. 345-347), lichidarea comunității (art. 355-358)

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.