Prima Zi de Concediu Medical Nu Se Mai Plătește din 2026 — Ce Trebuie să Știi

Din 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu se mai plătește în România. Această modificare, introdusă prin OUG 91/2025, schimbă mecanismul de suportare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate: angajații care intră în concediu medical nu primesc nicio compensație pentru ziua de debut a incapacității, indiferent dacă aceasta este luni sau vineri. Măsura vizează reducerea fraudelor din sistem și este aplicabilă până la 31 decembrie 2027, după care cadrul legal urmează să fie reevaluat.

Ce s-a schimbat față de regulile anterioare

Până la 31 ianuarie 2026, sistemul funcționa astfel: angajatorul suporta indemnizația pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, iar din ziua a 6-a plata era preluată de bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

OUG 91/2025, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025 și intrată în vigoare la 1 februarie 2026, a modificat această schemă în două puncte esențiale:

1. Ziua 1 devine neplătită — nu mai este suportată nici de angajator, nici de FNUASS.
2. Angajatorul suportă zilele 2–6 (cinci zile, la fel ca înainte, dar decalate cu o zi), iar FNUASS preia de la ziua a 7-a.

Concret, pentru un angajat care ia concediu medical 10 zile consecutive:

• Ziua 1: neplătită
• Zilele 2–6: plătite de angajator
• Zilele 7–10: plătite din bugetul FNUASS

Normele de aplicare au fost detaliate prin Ordinul comun al ministrului sănătății nr. 521/2026 și al președintelui CNAS nr. 500/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 155 din 27 februarie 2026.

Ce procente se aplică la calculul indemnizației

Indemnizația de concediu medical se calculează ca procent din baza de calcul, care reprezintă media veniturilor lunare brute din ultimele 6 luni anterioare lunii în care survine incapacitatea. Procentele aplicabile rămân neschimbate față de legislația anterioară:

Singura modificare față de cadrul anterior este că aceste procente se aplică începând din ziua a 2-a, nu din ziua 1.

Ce înseamnă „prima zi neplătită" în practică

Mulți angajați se întreabă dacă ziua neplătită se deduce din salariu sau dacă statutul lor juridic se modifică. Răspunsul este nuanțat.

Prima zi de concediu medical, deși neplătită, nu se asimilează concediului fără plată și nu este absență nemotivată. Prin urmare:

• Se pontează ca zi de concediu medical în evidențele angajatorului și în REGES-online.
• Determină suspendarea de drept a contractului individual de muncă pe durata incapacității (inclusiv ziua 1).
• Constituie stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu menținerea calității de asigurat.
• Se ia în calcul la numărarea totală a zilelor de concediu medical din an.

Practic, angajatul pierde echivalentul unui salariu zilnic brut multiplicat cu procentul aplicabil tipului de boală — fără nicio recuperare ulterioară.

Regula „unui singur episod de boală" — clarificare importantă

Ordinul 521/500/2026 a clarificat un aspect esențial: dacă un angajat are mai multe certificate medicale consecutive pentru același episod de boală sau complicațiile acestuia, diminuarea indemnizației cu o zi se aplică o singură dată, indiferent de câte certificate sunt emise. Ziua neplătită nu se repetă la fiecare certificat de continuare.

Excepțiile introduse prin Legea 64/2026

Inițial, OUG 91/2025 nu prevedea nicio excepție. Ca urmare a presiunilor publice și a dezbaterilor parlamentare — în special legate de bolnavii cronici și pacienții oncologici — Parlamentul a adoptat Legea 64/2026, în vigoare din 1 iunie 2026, care introduce categorii exceptate de la regula zilei neplătite.

Categoriile care beneficiază de plată din ziua 1 a concediului medical, începând cu 1 iunie 2026, sunt:

• Concedii medicale pentru maternitate (lăuzie și naștere)
• Concedii medicale pentru risc maternal
• Concedii medicale acordate beneficiarilor programelor naționale de sănătate (inclusiv pacienți oncologici, bolnavi de diabet, TB, boli cardiovasculare grave)
• Concedii medicale în regim de spitalizare (internare în unitate medicală cu paturi)

Aceste excepții acoperă situațiile din articolul 2 alin. (1) lit. c), d¹) și e) din OUG 158/2005: concedii pentru maternitate, concedii pentru îngrijire bolnavi oncologici și concedii de risc maternal.

Atenție: Bolnavii cronici care nu sunt incluși în programe naționale de sănătate și nu sunt internați nu beneficiază automat de excepție. Concediile medicale uzuale pentru afecțiuni cronice obișnuite (hipertensiune, diabet tip 2 neincluși în program, afecțiuni articulare etc.) rămân supuse regulii zilei neplătite, dacă nu se încadrează în categoriile de mai sus.

Cum se afectează angajatorul

Modificarea aduce și o schimbare în mecanismul de recuperare a sumelor avansate de angajator. Teoretic, angajatorul continuă să avanseze indemnizația pentru zilele 2–6, urmând să o recupereze din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate CNAS.

Implicații practice pentru departamentele de HR și contabilitate:

• Pontajele trebuie actualizate pentru a reflecta corect ziua 1 ca zi de concediu medical neplătit (nu ca absență).
• Calculul indemnizației se face pe zilele 2–N ale concediului, nu de la ziua 1.
• La certificatele de continuare pentru același episod de boală, nu se mai deduce o zi suplimentară.
• Firmele care utilizează aplicații de salarizare trebuie să verifice că actualizările pentru OUG 91/2025 și Ordinul 521/500/2026 au fost implementate.

Exemplu de calcul concret

Un angajat cu un venit brut mediu de 5.000 lei pe lună ia 8 zile de concediu medical pentru o boală obișnuită.

Baza de calcul zilnică = 5.000 lei ÷ 21,67 zile lucrătoare ≈ 230,8 lei/zi.

• Ziua 1: 0 lei (neplătită)
• Zilele 2–6 (5 zile, suportate de angajator): 230,8 × 65% × 5 = 750 lei
• Zilele 7–8 (2 zile, suportate de FNUASS): 230,8 × 65% × 2 = 300 lei
• Total indemnizație primită: 1.050 lei
• Pierdere față de sistemul anterior: ~150 lei (echivalentul unei zile)

Ce trebuie să facă angajatul în concediu medical 2026

Dacă ești în concediu medical 2026, pașii rămân în mare aceiași, cu câteva clarificări:

1. Obții certificatul medical de la medicul de familie sau specialist în termen de maximum 3 zile calendaristice de la data acordării.
2. Depui certificatul la angajator în termen de 5 zile de la data eliberării (termenul se menține conform OUG 158/2005).
3. Verifici dacă te încadrezi în categoriile exceptate — dacă ești inclus într-un program național de sănătate, solicită medicului să menționeze clar acest lucru pe certificat.
4. Nu semna pontajul ca absență pentru ziua 1 — aceasta trebuie marcată ca zi de concediu medical, chiar dacă nu este plătită.
5. La certificatele de continuare pentru același episod de boală, nu mai pierzi o zi suplimentară — confirmă cu angajatorul că face calculul corect.

Dacă ai dubii despre modul în care angajatorul a calculat indemnizația sau despre clasificarea corectă a certificatelor, te poți informa din resursele juridice de pe Lexeto, unde poți vedea și avocați verificați specializați în dreptul muncii.

Temei legal

• OUG 91/2025 — Ordonanța de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025; introduce regula zilei neplătite pentru perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027.
• OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (cu modificările și completările ulterioare) — cadrul legal de bază pentru dreptul la concediu medical, calculul indemnizației, responsabilitățile angajatorului și FNUASS.
• Legea 64/2026 — lege de aprobare/modificare care introduce excepțiile de la regula zilei neplătite pentru categoriile speciale (maternitate, risc maternal, programe naționale de sănătate, spitalizare), cu aplicare din 1 iunie 2026.
• Ordinul nr. 521/500/2026 al ministrului sănătății și al președintelui CNAS — modifică și completează Normele de aplicare a OUG 158/2005; publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 155 din 27 februarie 2026; clarifică modul de calcul al indemnizației și regula certificatelor de continuare.
• Codul Muncii — Legea 53/2003, art. 49–51 — reglementează suspendarea de drept a contractului individual de muncă pe durata incapacității temporare de muncă, inclusiv pentru ziua 1 neplătită.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.