Preaviz demisie 2026: 20 de zile lucrătoare, cum se calculează

Preavizul la demisie este de cel mult 20 de zile lucrătoare dacă ai o funcție de execuție și de cel mult 45 de zile lucrătoare dacă ai o funcție de conducere. Sunt limite maxime, nu minime, și se calculează în zile lucrătoare, adică fără weekenduri și fără sărbători legale.

Durata exactă pentru tine este cea scrisă în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv aplicabil. Dacă vrei să afli direct ultima zi de preaviz, introdu data la care ai depus demisia în calculatorul de preaviz, care scade automat weekendurile și sărbătorile legale. Mai jos găsești regulile din spatele calculului, un exemplu pe calendarul din 2026 și situațiile în care preavizul se scurtează, se prelungește sau nu se aplică deloc.

Cât este preavizul la demisie în 2026

Preavizul este perioada dintre ziua în care îi comunici angajatorului demisia și ziua în care contractul de muncă încetează efectiv. În tot acest timp ești în continuare angajat, cu toate drepturile și obligațiile.

Textul art. 81 din Codul muncii este același și în 2026, așa că limitele nu s-au schimbat:

Trei lucruri pe care mulți le înțeleg greșit:

• Nu este un minim. Dacă în contract scrie 10 sau 15 zile lucrătoare, stai 10 sau 15 zile, nu 20.
• Nu poate fi mai lung. O clauză care cere, de exemplu, 30 de zile lucrătoare unui salariat cu funcție de execuție contravine legii. Potrivit art. 57 alin. (4), o clauză care contravine unor norme legale imperative este înlocuită de drept cu dispoziția legală, deci se aplică plafonul de 20 de zile.
• Nu trebuie să motivezi demisia (art. 81 alin. (3)), iar angajatorul este obligat să o înregistreze. Dacă refuză, poți dovedi demisia prin orice mijloc de probă (art. 81 alin. (2)). Depune-o în scris și păstrează numărul de înregistrare sau confirmarea de primire, pentru că preavizul se calculează de la data comunicării.

Preavizul la funcțiile de conducere

Plafonul de 45 de zile lucrătoare se aplică doar salariaților care ocupă o funcție de conducere. Contează funcția trecută în contractul individual de muncă și în fișa postului. Și aici contractul poate prevedea mai puțin de 45 de zile.

Diferența se simte în calendar: pentru o demisie depusă pe 16 noiembrie 2026, un preaviz de 45 de zile lucrătoare se încheie abia pe 26 ianuarie 2027, pentru că între timp trec sărbătorile de iarnă. Calculul complet este în secțiunea următoare.

Zile lucrătoare sau calendaristice: cum se calculează preavizul

Codul muncii spune explicit „zile lucrătoare”. Numeri doar zilele de luni până vineri și sari peste sărbătorile legale în care nu se lucrează (art. 139). De aceea, 20 de zile lucrătoare nu înseamnă 20 de zile din calendar, ci cam patru săptămâni, plus câte o zi pentru fiecare sărbătoare legală care cade într-o zi lucrătoare.

De când începe să curgă. Codul muncii nu spune expres din ce zi începe preavizul la demisie. Pentru preavizul la concediere, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 8/2024 (recurs în interesul legii), că termenul începe în ziua următoare comunicării și se împlinește în ultima zi a termenului. Exemplul de mai jos și calculatorul folosesc aceeași metodă: ziua în care ai depus demisia nu se numără, iar contractul încetează în ultima zi de preaviz (art. 81 alin. (7)).

Exemplu de calcul pe calendarul din 2026

Ai o funcție de execuție, contractul prevede 20 de zile lucrătoare de preaviz și îți depui demisia luni, 16 noiembrie 2026. Prima zi de preaviz este marți, 17 noiembrie.

Ultima zi de preaviz este miercuri, 16 decembrie 2026, iar contractul încetează la această dată. Două greșeli frecvente dau alt rezultat:

• dacă numeri 20 de zile calendaristice, ajungi la 6 decembrie, cu zece zile mai devreme;
• dacă scazi doar weekendurile și uiți de Sfântul Andrei și de Ziua Națională, ajungi la 14 decembrie.

Pentru o funcție de conducere cu 45 de zile lucrătoare, cu demisia depusă în aceeași zi, se mai sar 25 decembrie 2026, 1 ianuarie, 6 ianuarie și 7 ianuarie 2027. Ultima zi de preaviz este marți, 26 ianuarie 2027. Zilele de 26 decembrie 2026, 2 ianuarie și 24 ianuarie 2027 cad în weekend, deci nu schimbă calculul.

Sărbătorile legale din 2026 care cad în zile lucrătoare

În 2026 sunt 11 zile de sărbătoare legală care cad de luni până vineri și nu se numără în preaviz:

• 1 și 2 ianuarie (joi și vineri);
• 6 ianuarie, Boboteaza, și 7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul (marți și miercuri);
• 10 aprilie, Vinerea Mare;
• 13 aprilie, a doua zi de Paști (luni);
• 1 mai (vineri);
• 1 iunie (luni), când în 2026 se suprapun a doua zi de Rusalii și Ziua Copilului;
• 30 noiembrie, Sfântul Andrei (luni);
• 1 decembrie, Ziua Națională (marți);
• 25 decembrie, Crăciunul (vineri).

Zilele de 24 ianuarie, 15 august și 26 decembrie cad sâmbăta, iar prima zi de Paști (12 aprilie) și prima zi de Rusalii (31 mai) sunt duminici, deci nu modifică un calcul în zile lucrătoare. Dacă aparții altui cult creștin legal, zilele libere de Vinerea Mare, Paști și Rusalii se acordă după data la care le sărbătorește cultul tău (art. 139 alin. (2¹)), așa că și calculul tău se poate schimba în acea perioadă.

Două situații în care merită să ceri confirmare scrisă de la departamentul de resurse umane: când în contract scrie doar „15 zile”, fără să precizeze dacă sunt lucrătoare sau calendaristice, și când lucrezi în ture, inclusiv în weekend. Un preaviz stabilit în zile calendaristice este valabil, cât timp nu depășește plafonul legal de 20, respectiv 45 de zile lucrătoare.

Cine poate scurta preavizul și cum

Preavizul la demisie este gândit în favoarea angajatorului: îi dă timp să organizeze predarea sarcinilor sau să găsească un înlocuitor. De aceea, doar angajatorul poate renunța la el. Contractul încetează „la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv” (art. 81 alin. (7)).

• Renunțare totală: angajatorul îți comunică faptul că nu mai trebuie să faci preavizul, iar contractul încetează la data renunțării.
• Renunțare parțială: de exemplu, din 20 de zile lucrătoare rămâi doar 10, iar contractul încetează după a zecea zi.
• Salariul se plătește până la data încetării. Pentru zilele la care angajatorul a renunțat nu mai primești salariu, pentru că din acel moment contractul nu mai există.

Tu nu poți scurta singur preavizul. Dacă vrei să pleci mai repede, ai două variante:

1. ceri în scris angajatorului să renunțe total sau parțial la preaviz;
2. propui încetarea contractului prin acordul părților, la o dată convenită de amândoi (art. 55 lit. b)).

În ambele cazuri, cere ca data încetării să fie trecută clar într-un document semnat de angajator.

Program, ore și salariu în preaviz

Pe durata preavizului, contractul „continuă să își producă toate efectele” (art. 81 alin. (5)). Concret:

• lucrezi același program ca până atunci: la normă întreagă, 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână (art. 112 alin. (1)); la normă parțială, programul din contract;
• primești salariul întreg și celelalte drepturi din contract, de exemplu sporuri sau tichete de masă, dacă le aveai;
• respecți în continuare regulamentul intern și sarcinile din fișa postului.

Regula „4 ore pe zi în preaviz” nu există în Codul muncii. Ea provine din contractul colectiv de muncă unic la nivel național, valabil până în 2010, iar unele firme au preluat-o în regulamentul intern. Azi ai dreptul la program redus în preaviz doar dacă îl prevede contractul tău individual, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Verifică aceste documente înainte să pleci mai devreme de la serviciu, altfel orele lipsă pot fi tratate ca absențe.

Concediul medical și concediul de odihnă în preaviz

Concediul medical oprește preavizul. Concediul pentru incapacitate temporară de muncă suspendă de drept contractul (art. 50 lit. b)), iar dacă în perioada de preaviz contractul este suspendat, „termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător” (art. 81 alin. (6)). Zilele lucrătoare acoperite de certificatul medical nu se numără, iar preavizul continuă după ce te întorci.

Exemplu: în calculul de mai sus, cu demisia depusă pe 16 noiembrie 2026, ai concediu medical de marți, 24 noiembrie, până joi, 26 noiembrie. Cele trei zile lucrătoare nu intră în preaviz, iar ultima zi se mută de pe 16 decembrie pe luni, 21 decembrie 2026.

Aceeași regulă se aplică și celorlalte cazuri de suspendare a contractului, cum ar fi concediul de maternitate sau concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. Le găsești pe toate în articolul despre suspendarea contractului de muncă.

Concediul de odihnă nu oprește preavizul. Nu se află printre cazurile de suspendare a contractului, așa că zilele de concediu se numără în preaviz. Concediul se efectuează însă pe baza programării stabilite de angajator (art. 148), deci nu îl poți impune singur. Zilele de concediu neefectuate până la final nu se pierd: se compensează în bani la încetarea contractului (art. 146 alin. (3)).

Ce se întâmplă dacă nu faci preavizul

Dacă după ce ai depus demisia pur și simplu nu mai vii la muncă, contractul nu se încheie mai devreme. El încetează tot la sfârșitul preavizului, cu excepția cazului în care angajatorul renunță la preaviz. Zilele lipsă sunt absențe nemotivate, cu trei efecte posibile:

1. Nu ești plătit pentru zilele în care nu ai lucrat.
2. Sancțiune disciplinară. Absențele pot fi tratate ca abatere disciplinară, iar sancțiunea poate merge până la concedierea disciplinară (art. 61 lit. a)). Angajatorul trebuie să facă mai întâi o cercetare disciplinară prealabilă (art. 251). Dacă ajunge la concediere, contractul încetează prin concediere disciplinară, nu prin demisie.
3. Despăgubiri. Angajatorul îți poate cere să acoperi o pagubă reală produsă din vina ta (art. 254). Recuperarea prin înțelegere se face doar cu acordul tău și până la echivalentul a 5 salarii minime brute (art. 254 alin. (3) și (4)). Altfel, angajatorul trebuie să meargă în instanță: o reținere din salariu pentru daune cere o hotărâre judecătorească definitivă (art. 169 alin. (2)). În plus, Înalta Curte a stabilit, prin Decizia nr. 19/2019, că o clauză penală din contractul de muncă, prin care paguba este evaluată dinainte, este nulă. Mai multe despre limite găsești în articolul despre reținerile din salariu.

Pe scurt: dacă vrei să pleci mai repede, negociază renunțarea la preaviz sau încetarea prin acordul părților. Nu lipsi pur și simplu.

Demisia fără preaviz, când angajatorul nu își respectă obligațiile

Art. 81 alin. (8) spune: „Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.” Cel mai des este vorba de:

• salariul neplătit la data stabilită în contract;
• sporuri, prime sau alte sume prevăzute în contract și neplătite;
• alte obligații concrete din contract pe care angajatorul nu le respectă.

Cum procedezi:

1. Scrii o notificare de demisie în care precizezi că demisionezi fără preaviz, în temeiul art. 81 alin. (8), și ce obligație nu a fost respectată. De exemplu: „salariul pentru luna septembrie nu a fost plătit până la data de 10 octombrie, stabilită în contract”.
2. O înregistrezi la angajator sau o trimiți prin poștă, cu confirmare de primire.
3. Păstrezi dovezile: contractul, fluturașii de salariu, extrasele de cont, mesajele și emailurile.

Riscul: dacă angajatorul contestă și se dovedește că își respectase obligațiile, zilele în care nu ai mai venit pot fi tratate ca absențe nemotivate. Pentru salariile restante, vezi și pașii legali pentru recuperarea salariului neplătit. Dacă situația e neclară, discută cu un avocat înscris în barou înainte să trimiți notificarea.

Preavizul la demisie și preavizul la concediere

Cele două se confundă des, dar funcționează invers. La demisie, legea pune o limită maximă. La concediere, pune o limită minimă, ca să protejeze salariatul.

Preavizul de cel puțin 20 de zile lucrătoare se aplică la concedierea pentru inaptitudine fizică sau psihică (art. 61 lit. c)), pentru necorespundere profesională (art. 61 lit. d)) și pentru motive care nu țin de persoana salariatului, cum ar fi desființarea postului (art. 65 și 66). Contractul individual sau cel colectiv poate prevedea un preaviz mai lung. Decizia de concediere trebuie să menționeze durata preavizului (art. 76 lit. b)). Dacă ești în această situație, citește ghidul despre concedierea abuzivă și contestarea ei.

Ce primești când se încheie contractul

La data încetării contractului, ai dreptul la:

• salariul pentru zilele lucrate până la data încetării și celelalte sume datorate prin contract;
• compensarea în bani a zilelor de concediu de odihnă neefectuate (art. 146 alin. (3));
• la cerere, documentele care atestă calitatea ta de salariat (art. 40 alin. (2) lit. h)), utile la noul angajator.

Dacă te gândești la ajutorul de șomaj după demisie, verifică întâi condițiile de acordare.

Temei legal

• Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
  • art. 81 alin. (1)–(8): demisia ca act unilateral în formă scrisă, obligația angajatorului de a o înregistra, dreptul de a nu o motiva, preavizul de cel mult 20 de zile lucrătoare (execuție) și 45 de zile lucrătoare (conducere), efectele contractului în preaviz, suspendarea preavizului, încetarea la expirarea preavizului sau la renunțarea angajatorului, demisia fără preaviz;
  • art. 31 alin. (1) și (3): durata perioadei de probă și încetarea contractului fără preaviz în această perioadă;
  • art. 75 alin. (1)–(3) și art. 76 lit. b): preavizul de cel puțin 20 de zile lucrătoare la concediere, excepțiile și mențiunea duratei în decizia de concediere;
  • art. 50 lit. b): suspendarea de drept a contractului pe durata concediului pentru incapacitate temporară de muncă;
  • art. 55 lit. b): încetarea contractului prin acordul părților;
  • art. 57 alin. (4): înlocuirea de drept a clauzelor contrare normelor legale imperative;
  • art. 112 alin. (1): durata normală a timpului de muncă;
  • art. 139 alin. (1) și (2¹): sărbătorile legale în care nu se lucrează;
  • art. 146 alin. (3) și art. 148: compensarea concediului de odihnă neefectuat și programarea concediului;
  • art. 40 alin. (2) lit. h): eliberarea documentelor care atestă calitatea de salariat;
  • art. 61 lit. a) și art. 251: concedierea disciplinară și cercetarea disciplinară prealabilă;
  • art. 169 alin. (2) și art. 254: reținerile din salariu pentru daune și răspunderea patrimonială a salariatului.
• Decizia ÎCCJ nr. 8/2024 (recurs în interesul legii), publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 19 iunie 2024: preavizul la concediere începe să curgă din ziua următoare comunicării și se împlinește în ultima zi a termenului.
• Decizia ÎCCJ nr. 19/2019 (hotărâre prealabilă), publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 12 iulie 2019: clauza penală din contractul de muncă prin care este evaluată paguba produsă angajatorului este nulă.

Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.

Informează-te și vezi avocați gratuit. Descarcă aplicația Lexeto.